Specialiştii spun că, deşi poate părea banal la prima vedere, o hrană care nu este sănătoasă afectează nu numai stomacul, dar şi creierul.
"Alimentația e un factor crucial. Combinată cu activitatea fizică și cea cognitivă devine de-a dreptul un mecanism uriaș, de influențare a funcționării sistemului nervos și a controlului factorilor de risc", explică prof. univ. dr. Dafin Mureșanu, medic neurolog şi președintele Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), potrivit vbiz.ro.
Prof. dr. Dafin Mureșanu: "Primul dușman este alimentația procesată, inclusiv uleiul"
"Primul dușman este alimentația procesată. Inclusiv uleiul cel mai bun și cel mai pur, dacă continuă să fie procesat, nu mai este la fel de bun calitativ.
O carne plină de hormoni și conservați pune probleme. O carne ecologică de origine controlată poate fi mult mai bună decât o alimentație vegetariană, bazată pe o mie de chimicale.
Cu cât lucrurile sunt mai apropiate de normalitate și de firescul lor așa cum erau ele când omul trăia în mediul lui natural, cu atât este mai bine. Lucrurile nu sunt complicate, noi le complicăm foarte mult.
Și de cele mai multe ori complicația vieții vine din criterii economice, și așa-zisa modernizare a vieții. De fapt, este o cale spre creșterea patologiilor și a riscurilor", mai spune profesorul.
Când unei alimentaţii proaste i se mai adaugă şi stresul, sănătatea noastră are de suferit.
"Totul depinde de decizia individuală. În ce măsură și cât timp decide fiecare să intre într-un joc de mare presiune. Sigur că poți trăi în diverse moduri.
Prof. dr. Dafin Mureşanu: "Depinde foarte mult de strategia fiecăruia, de priorități"
Nu există un singur mod de viață. Depinde foarte mult de strategia fiecăruia, de priorități. Însă, din păcate, de multe ori uităm că suntem vulnerabili, că suntem trecători și când suntem sănătoși ne comportăm ca și când am fi nemuritori", avertizează medicul.
Ne poate ajuta însă un ritm de viaţă sănătos care implică şi exerciţii fizice, dar şi intelectuale, care pot reduce riscul apariţiei tensiunii arteriale.
"Modul nostru de comportament, o viață activă fizic, dar și cognitiv are darul de a produce modificări generale care se adresează întregii unități neurovasculare, deci atât a vaselor, cât și neuronului, ameliorând toți parametrii care pot la un moment dat să devină factori de risc", mai spune profesorul dr. Dafin Mureșanu.
Ce sunt alimentele procesate
Alimentele procesate sunt definite de nutriţionişti ca hrana procesată voit înainte de a fi consumată, fie din motive de siguranţă, fie din convenienţă.
Metodele de procesare includ conservarea, congelarea, refrigerarea, deshidratarea, procesarea aseptică sau stabilirea unui echilibru corespunzător între ingredientele şi nutrienţii pe care îi furnizează.
Astfel, şi banalele legume, cunoscute ca hrană sănătoasă, pot deveni nocive, dacă alegem varianta congelată, la pungă.
Multe persoane cred că alimentele procesate înseamnă chipsuri, fast-food, băuturi carbonatate, însă această categorie de produse alimentare este complexă.
Exemple de alimente procesate
- fructele şi legumele conservate şi congelate
- alimentele ambalate naturale sau organice (cereale, carne etc.)
- mâncarea la borcan pentru bebeluşi
- alimentele care pretind a fi mai sănătoase sau mai nutritive, precum cele sărace în grăsimi, bogate în calciu etc
- alimentele preparate în cafenele si restaurante, din ingrediente conservate sau semi-preparate.