Studiu dramatic. Ce s-ar întâmpla în spitalele din marile oraşe din România, în cazul unei tragedii ca cea din Colectiv

Tragedia de vineri seara din Colectiv aduce în prim plan o întrebare cu un răspuns îngrijorător: ce s-ar fi întâmplat dacă incendiul ar fi avut loc într-un oraş oarecare din România.

Dacă în Capitală, lucrurile au stat bine la capitolul echipamente medicale, în oraşele MARI din ţară, oamenii ar fi murit pe capete.

Iaşi

Iaşiul, centru medical universitar, nu ar avea capacitatea necesară de a răspunde unei incendiu de amploarea celui petrecut în Clubul Colectiv din Capitală. Specialiştii ieşeni spun că într-o situaţie similară, cu victime multiple care ar avea nevoie de îngrijiri, pe moment s-ar mobiliza toate forţele necesare şi s-ar găsi o soluţie pentru răniţi, însă pe termen lungul tratarea acestora nu ar fi posibilă.

Spitalele ieşene au deficit de personal ATI şi de chirurgie plastică şi suferă la nivel de dotare. Dacă s-ar activa planul roşu, SMURD ar putea trimite pacienţi în cel mult cinci spitale: „Sf. Spiridon”, cel de Neurochirurgie, de Copii „Sf. Maria”, de Pneumoftiziologie şi Spitalul „C. I. Parhon”.

În oraş, singura secţie de chirurgie plastică pentru adulţi, cea de la Spitalul „Sf. Spiridon”, funcţionează îngrămădită, într-un spaţiu total nepotrivit, cu numai zece paturi.

Cluj

Cinci pături pentru persoane arse. Aceasta este capacitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca pentru tratarea persoanelor arse sau intoxicate cu fum.

„Avem un compartiment de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă cu 12 paturi, dintre care cinci sunt pentru arşi”, a declarat, pentru „Adevărul”, Monica Costin, purtătoarea de cuvânt a instituţiei medicale.

Singura secţie din judeţ destinată urgenţelor care implică persoane arse este deservită de doi medici plasticieni. „Dacă arsurile se întind peste 20% din suprafaţa corpului, persoanele sunt transportate la Spitalul de arşi din Bucureşti”, a susţinut Costin.

În condiţiile unui aflux mare de persoane arse există un plan roşu de urgenţă care prevede transportul victimelor la alte spitale din Bucureşti, Oradea sau Târgu-Mureş. În judeţul Cluj mai există un singur spital care se ocupă de arşi, însă nu în situaţiile de urgenţă- Spitalul de Recuperare.
În Cluj-Napoca, sunt circa 30 de localuri situate la demisolul sau subsolul unor clădiri, locuri unde evacuarea în caz de incendiu ar fi dificilă. Abia după tragedia de la Bucureşti, prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan a convocat o şedinţa cu instituţiile cu atribuţii de control privind verificarea legalităţii funcţionării locaţiilor care găzduiesc evenimente publice.

Sibiu

Reprezentanţii celei mai mari unităţi sanitare din judeţul Sibiu spun că nu au o secţie pentru pacienţii cu arsuri, ci doar un compartiment, însă, în caz de nevoie, pacienţii pot fi trataţi la Chirurgie Plastică şi, dacă numărul este mai mare, şi în celelalte secţii chirurgicale ale spitalului. „Spitalul Judeţean Sibiu are în structură o Secţie Clinică de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă în care funcţionează un Compartiment pentru Arşi. Secţia are 25  paturi - din care 5 paturi  alocate Compartimentului Arşi .

Secţia, care are alocate două pături pentru terapie intensivă, în cadrul AŢI Neurologie, deţine şi o sală de operaţii şi sterilizare.

La Braşov, oamenii ar muri cu zile

Şeful secţiei de chirurgie plastică de la Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă, dr. Dan Grigorescu, a declarat că nu resursa umană este problema, ci incapacitatea de a prelua mulţi pacienţi în cazul unei urgenţe majore.

Braşovul are angajaţi în sectorul public, la această oră, cinci medici chirurgi plasticieni (patru în Spitalul Judeţean şi unul la Spitalul de copii), cărora li se pot alătura alţi doi specialişti din sectorul privat (din care unul este pensionar) şi cinci medici rezidenţi în specialitate.

Constanţa

La Constanţa, singurul spital care poate acorda îngrijiri arşilor este cel Judeţean. Aici există secţie de Chirurgie Plastică-Microchirurgie Reconstructivă, cu 25 paturi. Răniţii dintr-un accident colectiv ar fi, însă, spitalizaţi în secţia de AŢI, unde există 40 paturi.

„Dacă este cazul, structura secţiilor se poate modifica şi ne putem extinde şi pe alte secţii de chirurgie“, relatează dr. Ion Bordeianu, şeful secţiei Chirurgie Plastică. În secţie lucrează şapte specialişti şi încă tot atâţia rezidenţi, iar medicul-şef dă asigurări că dotările sunt performante, iar echipamentul cel mai important în astfel de cazuri, ventilatoarele, nu lipseşte din secţie.

Sursă: Observator.tv