Scleroza laterală amiotrofică este o boală neurologică gravă care debutează cu slăbirea forței musculare și avansează progresiv până la paralizie prin afectarea tecii de mielină a neuronilor.
Deși mecanismul nu este complet elucidat, se presupune că genele, stresul oxidativ și produsele neurotoxice ar avea un rol major în debutul acestei boli. Tratamentul neuroprotector este reprezentat de riluzol; în general, tratamentul este simptomatic și constă într-o combinație între terapia fizică și produșii chimici (antialgice, antispastice, antidepresive), dar și metode de ventilație asistată. În managementul acestei boli, psihologuș poate aduce beneficii majore în ceea ce privește calitatea vieții pacientului, dar și a familiei acestuia, scrie Cătălina Tabără, Medic rezident geriatrie și gerontologie, Spitalul „Sfântul Luca”, București
Scleroza laterală amiotrofică este o boală neurologică gravă care cauzează slăbiciune musculară, pierderea progresivă a forței musculare asociată cu modificări ale tonusului muscular, atrofie musculară și tulburări comportamentale. Evoluează către invaliditate, afectând pacientului capacitatea de a se mișca, de a vorbi, de a mânca, respira, ceea ce, în cele din urmă, duce la decesul acestuia.
Scleroza laterală amiotrofică este o afecțiune care duce la distrugerea învelișului protector al nervilor (mielină). Același fenomen se petrece și în cazul sclerozei multiple (în plăci). Scleroza laterală amiotrofică face parte din grupul maladiilor care afectează neuronul motor central, dar și periferic, care mai includ atrofia musculară progresivă (AMP), scleroza laterală primară (SLP) și paralizia bulbară progresivă (PBP), morbul Pott, cancerul vertebral, tumorile medulare, scleroza în plăci, siringomielia, sindroamele neuro-anemice, ca și meningioamele paracentrale și boala Lyme (borelioza).
Scleroza laterală amiotrofică a fost descrisă prima dată de către Jean-Martin Charcot, neurolog francez, în 1869, fapt pentru care în Franța mai este cunoscută ca maladia Charcot. În SUA, mai este denumită și boala Lou Gehrig, după celebrul jucător american de baseball care a fost diagnosticat cu această maladie în 1939.