Cancerul la plămâni produce modificări foarte mici printre moleculele pe care le expirăm. Nanotehnologia dezvoltă senzori din ce în ce mai precisi pentru a le detecta.
Câinii înțeleseseră deja acest lucru. De aproximativ zece ani cercetătorii au realizat că aceştia pot recunoaște cancerul pulmonar la oameni mirosind aerul expirat. De atunci, în laboratoare s-au făcut eforturi pentru a reproduce mirosul câinilor cu dispozitive numite "nasuri electronice", capabile să identifice anumite molecule emise de plămâni, relatează La Repubblica.
Metoda s-a dovedit destul de eficientă și în unele teste a fost susținută de inteligența artificială pentru a analiza rezultatele. Cu toate acestea, nu este considerată încă suficient de potrivită pentru a înlocui tehnicile tradiționale de diagnosticare, care sunt mai invazive, dar mai precise.
În unele cazuri, testul de respirație a fost înlocuit de teste de laborator complexe și costisitoare, cum ar fi cromatografia sau spectrometria.
Acum, un grup de oameni de știință chinezi a făcut un pas înainte, descriind în revista Acs Sensors un senzor mic și relativ ieftin, capabil să detecteze moleculele tipice bolii în concentrații foarte mici.
Molecula se numește izopren. Este o hidrocarbură care, în mod paradoxal, este produsă și de industria chimică ca precursor al cauciucului. Corpul nostru este, de asemenea, capabil să o sintetizeze și atunci când concentrațiile sale scad prea mult în aerul conținut în plămâni merită să ne îngrijorăm.
Dificultățile apar din faptul că izoprenul din respirație este prezent în cantități minime și amestecat cu multe alte molecule, de la vapori de apă la dioxid de carbon.
Oamenii de știință de la Fundația Chineză pentru Științe Naturale, împreună cu cei de la mai multe universități din țară, au identificat un material (oxid de indiu) care, atunci când este redus la fulgi mici de mărimea nanometrilor, este capabil să identifice concentrațiile de izopren în respirația umană.
