Europa riscă să fie epicentrul unei epidemii silențioase, avertizează reputatul neurolog olandez Bas Bloem, care consideră că boala Parkinson nu este doar o fatalitate genetică sau un efect inevitabil al îmbătrânirii — ci una cauzată în bună parte de expunerea la substanțe toxice create de om, în special pesticide. „Parkinsonul este o boală creată de mâna omului. Tragedia e că nici măcar nu încercăm să o prevenim”, afirmă Bloem, potrivit Politico.
Povestea sa începe în anii '80, când mai mulți consumatori de heroină din California au dezvoltat, aproape peste noapte, simptome identice cu cele ale Parkinsonului avansat, după ce au fost expuși la un compus neurotoxic — MPTP — similar chimic cu paraquat, un erbicid folosit la scară largă în agricultură. Pe atunci medic rezident, experiența l-a marcat definitiv pe Bloem, care astăzi, la 58 de ani, conduce o clinică de renume mondial la Centrul Medical Universitar Radboud din Nijmegen, Olanda.
Parkinson afectează peste 10 milioane de oameni la nivel global
Boala Parkinson, care afectează peste 10 milioane de oameni la nivel global, este a doua cea mai răspândită afecțiune neurodegenerativă după Alzheimer. Iar numărul cazurilor este în creștere accelerată. „Boala era extrem de rară înainte de secolul XX. Apoi a venit revoluția agricolă și explozia utilizării pesticidelor”, explică Bloem.
Deși Europa a interzis în 2007 paraquatul, substanța este încă produsă și folosită în țări precum Marea Britanie, Statele Unite, Australia și China, și exportată în zone din Africa și America Latină, unde boala este într-o continuă creștere. Între timp, alți compuși suspectați că ar contribui la dezvoltarea bolii rămân autorizați, inclusiv controversatul glifosat — cel mai utilizat erbicid din lume. Glifosatul a fost reautorizat în UE pentru încă 10 ani, în ciuda studiilor care sugerează potențiale efecte neurotoxice indirecte.
Producătorii de pesticide neagă legătura substanțelor cu boala
Producătorii de pesticide, precum Syngenta și Bayer, neagă orice legătură între substanțele lor și Parkinson, invocând lipsa unei legături cauzale dovedite. „Glifosatul este sigur atunci când este folosit conform instrucțiunilor”, afirmă reprezentanții Bayer. Totuși, Bloem atrage atenția că sistemele de reglementare sunt învechite și inadecvate pentru detectarea efectelor cronice, de lungă durată. „Noi așteptăm ca un șoarece să meargă ciudat. Dar în cazul Parkinsonului, daunele sunt deja produse când apar simptomele”, spune el.
În unele state europene, precum Franța, Italia și Germania, Parkinsonul este recunoscut oficial drept boală profesională asociată expunerii la pesticide. Însă, afirmă Bloem, recunoașterea oficială nu a dus la reforme sistemice. „Nu e vina fermierilor. Ei doar respectă regulile. Problema e că regulile sunt greșite”, spune el.
Pentru Bloem, soluția este clară: reglementări mai stricte, testare pe termen lung a neurotoxicității și responsabilizarea industriei. „Nu interzicem parașutele după ce se rup. Dar asta facem cu chimicalele — așteptăm până când oamenii se îmbolnăvesc.”
În ciuda provocărilor, Bloem continuă lupta pentru prevenție și reformă, convins că în viitor, istoria va trage concluzii dure. „Dacă nu schimbăm acum sistemul, peste 50 de ani ne vom întreba: ‘La ce ne-am gândit, de fapt?’” spune el, pornind hotărât spre următoarea sa misiune — încă un pas în lupta cu o boală tăcută, dar fabricată.
