Bărbatul care are un cip de citit gânduri în creier: „Sună ca dintr-un film SF. Așa ceva nu ar trebui să fie posibil!”

Să ai un cip în creier care îți poate traduce gândurile în comenzi pentru un computer poate părea scenariu de science fiction – dar este realitatea lui Noland Arbaugh.

În ianuarie 2024 – la opt ani după ce a rămas paralizat – bărbatul de 30 de ani a devenit prima persoană care a primit un astfel de dispozitiv de la compania americană de neurotehnologie Neuralink, notează BBC.

‹ ›

Nu a fost primul cip de acest fel – câteva alte companii au dezvoltat și implantat deja astfel de dispozitive – însă cel al lui Noland a atras inevitabil mai multă atenție datorită fondatorului Neuralink: Elon Musk.

Totuși, Noland spune că lucrul important nu este nici el, nici Musk – ci știința.

Le-a spus jurnaliștilor BBC că era conștient de riscurile implicate – dar că „fie că va fi bine sau rău, orice s-ar întâmpla, voi contribui cu ceva”.

„Dacă totul mergea bine, puteam ajuta participând la cercetarea Neuralink. Dacă s-ar fi întâmplat ceva groaznic, știam că vor învăța din asta”, a spus el.

„Fără control, fără intimitate”

Noland, originar din Arizona, a rămas paralizat de la umeri în jos în urma unui accident de scufundări, în 2016.

Leziunile au fost atât de grave, încât se temea că nu va mai putea niciodată să studieze, să lucreze sau măcar să se joace.

„Pur și simplu nu ai niciun control, nicio intimitate, și e greu. Trebuie să înveți că va trebui să te bazezi pe alții pentru orice”, a spus el.

Cipul Neuralink își propune să îi redea măcar o parte din independența pierdută, permițându-i să controleze un computer doar cu ajutorul minții.

Este vorba despre ceea ce se numește interfață creier-computer (BCI) – care funcționează detectând impulsurile electrice minuscule generate atunci când o persoană se gândește să facă o mișcare, și transformându-le în comenzi digitale, cum ar fi deplasarea cursorului pe ecran.

Este un domeniu complex, asupra căruia oamenii de știință lucrează de câteva decenii.

Implicarea lui Elon Musk în acest domeniu a propulsat inevitabil tehnologia – și pe Noland Arbaugh – în prim-planul atenției publice.

Această expunere a ajutat Neuralink să atragă investiții consistente, dar și un val de controverse legate de siguranța și implicațiile unei proceduri extrem de invazive.

Când a fost anunțată implantarea dispozitivului în cazul lui Noland, experții au salutat momentul ca fiind „un punct de referință important”, dar au avertizat că va fi nevoie de timp pentru a evalua cu adevărat rezultatele – mai ales având în vedere abilitatea lui Musk de a „genera publicitate pentru compania sa”.

La acel moment, Musk a fost rezervat în declarațiile publice, limitându-se la o postare pe rețelele sociale: „Rezultatele inițiale arată o detecție promițătoare a impulsurilor neuronale.”

În realitate, spune Noland, miliardarul – cu care a vorbit înainte și după operație – era mult mai optimist.

„Cred că era la fel de entuziasmat ca mine să începem”, a declarat el.

Cu toate acestea, Noland subliniază că Neuralink înseamnă mai mult decât Elon Musk și afirmă că nu consideră cipul „un dispozitiv marca Elon Musk”.

Rămâne de văzut dacă restul lumii va gândi la fel – mai ales în contextul rolului din ce în ce mai controversat pe care Musk îl joacă în politica americană.

Însă un lucru este clar: efectul pe care dispozitivul l-a avut asupra vieții lui Noland este incontestabil.

„Așa ceva n-ar trebui să fie posibil”

Când s-a trezit din operația în care i-a fost implantat cipul Neuralink, Noland Arbaugh a descoperit că putea controla un cursor pe ecran doar gândindu-se că își mișcă degetele.

„Sincer, nu știam la ce să mă aștept – sună ca dintr-un film SF”, a spus el.

Dar când a văzut pe monitor impulsurile neuronale generate de gândurile sale – în timp ce era înconjurat de angajați Neuralink entuziasmați – a realizat cu adevărat că își poate controla computerul doar cu mintea.

Și – și mai impresionant – în timp, abilitatea sa de a folosi implantul a crescut atât de mult, încât acum poate juca șah și jocuri video.

„Am crescut jucându-mă”, a povestit el – adăugând că, după accident, a fost unul dintre lucrurile la care „a trebuit să renunțe”.

„Acum îmi bat prietenii la jocuri, ceea ce n-ar trebui să fie posibil, dar iată că este.”

Noland este o dovadă vie a potențialului uriaș pe care această tehnologie îl are pentru a schimba vieți – însă nu fără riscuri.

„Una dintre principalele probleme este intimitatea”, avertizează Anil Seth, profesor de neuroștiințe la Universitatea din Sussex.

„Dacă începem să externalizăm activitatea cerebrală [...] practic permitem accesul nu doar la ceea ce facem, ci și – potențial – la ceea ce gândim, credem sau simțim”, a declarat el pentru BBC.

„Odată ce cineva are acces la ce e în mintea ta, nu mai există niciun zid care să apere viața ta privată.”

Însă aceste îngrijorări nu îl preocupă pe Noland – dimpotrivă, el își dorește ca aceste cipuri să evolueze și mai mult în ceea ce pot face.

I-a spus BBC că speră ca, într-o zi, dispozitivul să îi permită să își controleze scaunul cu rotile sau chiar un robot umanoid futurist.

Chiar și în stadiul actual, cu tehnologia aflată încă într-o formă limitată, lucrurile nu au mers mereu perfect.

La un moment dat, o problemă cu dispozitivul l-a făcut să piardă complet controlul asupra computerului, după ce cipul s-a deconectat parțial de la creier.

„A fost foarte tulburător, ca să nu spun mai mult. Nu știam dacă voi mai putea folosi vreodată Neuralink”, a mărturisit el.

Conexiunea a fost reparată – și ulterior îmbunătățită – după ce inginerii au ajustat software-ul. Însă incidentul a scos în evidență una dintre temerile frecvent exprimate de experți în legătură cu limitele actuale ale tehnologiei.

O industrie în plină expansiune

Neuralink nu este singura companie care explorează ideea de a „accesa digital” puterea creierului uman.

Synchron este una dintre firmele concurente, care susține că dispozitivul său, numit Stentrode, destinat persoanelor cu scleroză laterală amiotrofică, necesită o intervenție chirurgicală mult mai puțin invazivă.

În loc de o operație pe creier cu craniul deschis, dispozitivul este introdus prin vena jugulară a pacientului, apoi ghidat până în creier printr-un vas de sânge.

La fel ca Neuralink, dispozitivul se conectează în final la zona motorie a creierului.

„Detectează când cineva se gândește să-și miște sau să nu-și miște degetul. Prin captarea acestor diferențe, putem crea ceea ce numim un output motor digital”, a explicat Riki Bannerjee, directorul tehnologic al companiei.

Acest output este apoi transformat în semnale informatice, fiind utilizat în prezent de 10 persoane.

Una dintre ele, care a preferat să nu-și dezvăluie numele de familie, a declarat pentru BBC că este prima persoană din lume care a folosit dispozitivul împreună cu casca Apple Vision Pro.

Mark a spus că astfel a putut „călători virtual” în locuri îndepărtate – de la cascade din Australia până la plimbări peste munții Noii Zeelande.

„Pot vedea în viitor o lume în care această tehnologie chiar, chiar poate face diferența pentru cineva care are o astfel de afecțiune sau orice formă de paralizie”, a spus el.

În cazul lui Noland, totuși, există o limitare importantă: a fost de acord să participe la un studiu care presupune ca cipul să rămână implantat timp de șase ani – după care viitorul este incert.

Orice s-ar întâmpla, el crede că experiența sa nu este decât o mostră superficială din ceea ce ar putea deveni realitate într-o zi.

„Știm atât de puțin despre creier, iar această tehnologie ne permite să învățăm atât de mult”, a spus el.