„Quercitina este răspândită pe scară largă în regatul plantelor: o găsim în multe fructe şi legume, în special citrice, mere, fructe roşii, capere, ceapă, roşii şi broccoli, dar şi în cacao, ulei de măsline, vin roşu şi în ceai verde. Este sensibilă la temperatură, atât de mult încât, de exemplu, după 15 minute de fierbere, ceapa şi roşiile îşi pierd 75-80% din conţinutul iniţial”, spune Flavia Bernini, biolog şi nutriţionist, potrivit Mediafax.
Studiile ştiinţifice asupra moleculelor individuale sunt, prin urmare, indicative ale potenţialului lor terapeutic, dar apoi, în practică, aceste informaţii rareori găsesc o confirmare reală.
Chiar şi adăugarea prin suplimente specifice, deşi atinge concentraţii mult mai mari decât cele pe care le-am putea ajunge doar cu alimente, nu pare să dea rezultate mai bune. Acest lucru se datorează faptului că micronutrienţii concentraţi în suplimente nu prezintă aceleaşi beneficii ca şi consumul prin alimente.
O portocală, de exemplu, pe lângă quercitină, conţine mai mult de două sute de compuşi, vitamina C, potasiu, fosfor. Antioxidanţii sunt buni, deoarece sunt conţinuţi în alimente bogate în apă, fibre, vitamine şi alte elemente”, spune biologul.
„Datorită proprietăţilor sale antiinflamatoare şi antioxidante, quercitina se află în centrul mai multor studii care demonstrează eficacitatea sa bună în atenuarea răspunsului inflamator indus de COVID-19.
Într-un studiu internaţional de câteva luni în urmă, Sars-CoV-2 a fost indicat ca un posibil inhibitor specific al replicării virale. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că acestea sunt simulări pe computer realizate pe proteine izolate şi că, până în prezent, niciun medicament sau supliment pe bază de quercitină nu a demonstrat eficacitate clinică semnificativă", afirmă Flavia Bernini.
