O genă moştenită de la Omul de Neanderthal ajută jumătate din populaţia non-africană a lumii să nu ajungă la ATI după infectarea cu COVID

Pandemia de COVID-19 a impulsionat cercetările asupra bagajului genetic moştenit de omul modern de la neanderthalieni.

Cercetări efectuate a Institutul Karolinska din Suedia, dar şi la Institutul Max Planck din Germania, au relevat că există o genă neanderthaliană, asociată cromozomului 3, care creşte riscul de a face forme severe de COVID-19.

Moştenirea neanderthaliană, blestem. Şansele de spitalizare cresc cu 60%

Conform celor publicate anul trecut în Nature Trusted Source, această genă aduce un risc de 60% de spitalizare în urma infectării cu SARS-CoV-2.

Această genă este mai prezentă în zona asiatică decât în cea europeană, fiind, practic, transmisă de neanderthalienii asiatici.

Studii mai recente arată că o altă genă, tot neanderthaliană, are o acţiune contrară, adică protejează împotriva cazurilor grave de COVID-19.

Moştenirea neanderthaliană, binecuvântare. Şansele de a ajunge la ATI pentru COVD scad cu un sfert

Într-un material publicat în jurnalul de specialitate PNAS, echipa de cercetări precizează că a descoperit un tip de genom, tot neanderthalian, în regiunea cromozomului 12, care protejează împotriva formelor severe de COVID-19.

Cercetătorii spun că prezenţa acestui tip de genom reduce cu 22% şansele de a ajunge la Terapie Intensivă.

Mai precis, genele respective codează proteina care activează enzime importante în precizia răspunsului sistemului imunitar la coronaviruşi.

Practic, enzimele ajută la descompunerea genomului viral. Aceste gene care protejează împotriva formelor grave de COVID-19, spun cercetătorii, sunt deţinute de jumătate din populaţia non-africană a lumii.

2,6% din bagajul genetic al omului modern din regiunea euro-asiatică provine de la Omul de Neanderthal

Omul de Neanderthal este o specie de hominid care a trăit în zona europeană şi asiatică încă de acum 430.000 de ani.

Neanderthalienii au fost hominizii perfect adaptaţi Epocii Glaciare, fiind indivizi foarte robuşti, vânători de animale mari şi, totodată, capabili de artă primitivă dar şi de rituri funerare relativ complexe pentru paleolitic.

Omul de Neanderthal a fost contemporan cu Homo Sapiens timp de câteva zeci de mii de ani. Studiile arată că au existat împerecheri inter-rasiale între Omul de Neanderthal şi Homo Sapiens, rezultând hibrizi care au purtat mesajul genetic al neanderthalienilor până astăzi.

Omul de Neanderthal a pierdut însă cursa supravieţuirii cu omul modern şi nu a mai fost capabil să se adapteze schimbărilor climatice. A dispărut acum 40.000 de ani, stâncile din Gibraltar fiind ultimul său refugiu.

În urma cercetărilor genetice s-a ajuns la concluzia că aproximativ 2,6% din materialul genetic al omului modern din regiunea euro-asiatică este, de fapt, de origine neanderthaliană.