Câteva luni mai târziu, după ce s-a refăcut fizic şi psihic, fotograful a redactat următoarea scrisoare, pe care i-a trimis-o celui mai bun prieten al său, Cedric Wright.
„19 iunie 1937
Dragă Cedric,
Un lucru bizar mi s-a întâmplat azi. Am văzut un nor imens de furtună care trecea desupra Half Dome. Era aşa de mare, de limpede şi de strălucitor încât m-a făcut să văd multe lucruri care pluteau în derivă în jurul meu. Lucruri care au legătură cu cei care sunt iubiţi şi cei care sunt adevăraţi prieteni.
Pentru prima oară ştiu ce e dragostea, ce sunt prietenii şi ce ar trebui să fie arta.
Dragostea este căutarea unui mod de viaţă, calea pe care nu o poţi urma de unul singur, legătura dintre toate lucrurile fizice şi spirituale. Copiii nu sunt numai carne şi oase – copiii pot fi idei, gânduri, emoţii. Persoana celui care este iubit este o formă compusă din numeroase oglinzi care reflectă şi luminează puterile şi emoţiile care sunt în tine. Nu există cuvinte sau fapte care o pot întrece.
Prietenia este o altă forma de dragoste – mai pasivă, probabil, dar plină de puterea de a transmite şi de a accepta, ca norii de furtună şi iarba şi granitul curat al realităţii.
Arta este şi dragoste, şi prietenie, şi înţelegere, şi dorinţă de a dărui. Nu este milă, este o formă de bunătate prin care oamenii se împărtăşesc pe ei înşişi. Arta dă şi ia frumuseţe, aprinde lumina în faldurile interioare ale conştiinţei spiritului. Este momentul de relaxare pe o altă câmpie a realităţilor lumii. Tragicele şi frumoasele realităţi ale Pământului şi ale oamenilor şi ale tuturor relaţiilor dintre ei.
Îmi doresc ca norul de furtună să se fi mutat deasupra lacului Tahoe şi deasupra ta. Nu ţi-aş putea dori ceva mai frumos.
Ansel"
