În 2009, Martin Kelsey, profesor la Şcoala din South Valley din Liberty, SUA, i-a trimis o scrisoare lui Pete Docter şi l-a rugat să îi dea câteva sfaturi pe care să le transmită mai departe copiilor.
Pete a redactat un răspuns emoţionant, făcând referire la propriile sale experineţe de viaţă.
„Piaxar
5 Mai, 2009
Domnule Kelsey,
Ce aş putea să le spun unor elevi de gimnaziu?
Pai când eram eu în gimnaziu îmi plăceau desenele animate. Nu eram cel mai bun desenator din clasă - Chad Prins era mult mai bun decât mine – dar îmi plăcea foarte tare să fac benzi desenate, aşa că după ce am terminat liceul m-am înscris la Institutul de Arte din California, o şcoală în care se preda animaţia.
CalArts acceptă numai 25 de studenţi pe an şi atrage unii dintre cei mai buni artişti din ţară. Dintr-o dată, m-am trezit că din cel mai talentat desenator din clasă eram cel mai prost. Mă uitam la cât de talentaţi erau cei din jurul meu şi mi-era teamă că nu voi ajunge niciodată un profesionist. Absolut toată lumea desena mai bine decât mine. Şi presupuneam că cei mai talentaţi vor ajunge şi cei mai cunoscuţi profesionişti.
Dar mie îmi plăceau la nebunie desenele animate, aşa că am continuat să desenez, am făcut o grămadă de filme. Desenam şi făceam animaţii şi pentru proiectele prietenilor mei. Îmi placea ce făceam. Multe dintre desenele mele erau proaste, dar mă distram de minune şi încercam de fiecare dată să-mi îmbunătăţesc munca.
Între timp, cei care erau mai talentaţi decât mine stăteau şi nu făceau prea multe. Mă enervau pentru că, dacă aveam talentul lor, câte aş mai fi făcut!
Anii au trecut, şi mulţi dintre colegii mei talentaţi nici măcar nu lucrează în animaţie. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu ei. Cât despre mine, eu m-am angajat la Pixar Animation Studios, unde am lucrat la Toy Story 1 şi 2, am regizat Monsters Inc. Şi Up.
Aşa că, dragi elevi de gimnaziu, orice vă place să faceţi, faceţi! Şi nu vă opriţi. Munciţi din greu! În cele din urmă, pasiunea şi munca bat talentul înnăscut. (Şi oricum, dacă vă place ce faceţi, nici măcar nu se numeşte „muncă” ”)
Baftă,
Pete Docter
