Povestea Greenpeace a început în anii `60, în Vancouver, când o mişcare de protest a început să capete amploare în SUA. În momentul respectiv, SUA erau implicate în Războiul din Vietnam şi foarte mulţi americani refuzau să se înroleze în armată şi fugeau în Canada.
În acest context, mişcarea pentru protejarea mediului a câştigat uşor adepţi.
„Oprirea Războiului din Vietnam era o prioritate pentru mine. Eram activişti pentru pace”, explică autorul şi fotograful Rex Weyler. „Ştiam de asemenea că, în acel moment, o nouă mişcare începea să prindă aripi. Era o mişcare pentru apărarea mediului”.
Însă Războiul Rece lua amploare şi cursa pentru arma nucleară începuse deja. În 1969, oficialii SUA au anunţat că vor efectua un test nuclear, că vor detona o megabombă în insula Amchitka din Alaska, la 7.000 de kilometri depărtare de Vancouver.
Georges Payrastre, care la acea vreme locuia în Vancouver, povesteşte: “Eram uimit că o ţară precum SUA ar putea lua în considerare detonarea unei bombe la o distanţă atât de mică de noi”.
În octombrie 1969, mii de americani au protestat faţă de testele nucleare din Alaska. Autorităţile americane nu au luat însă în considerare părerile oamenilor şi şi-au dus planul la bun sfârşit.
În timpul unui astfel de protest, un canadian şi un american au format Comitetul „Don`t make a wave”, un predecesor al Greenpeace. Comitetul plănuia să trimită o navă în apropierea insulei unde urma să aibă loc detonarea bombei.
Pentru a finanţa această misiune, co-fondatorul Comitetului, Irving Stowe, a propus susţinerea unui concert umanitar. La concertul susţinut în octombrie 1970 au participat Joni Mitchell, James Taylor, Phil Ochs şi trupa Chilliwack. S-au strâns 17.000 de dolari, suficient pentru finaţarea primei misiuni.
Pe 15 septembrie 1971, John Cormack şi alţi 12 activişti Greenpeace au pornit spre insula Amchitka. La 15 zile de la plecare, nava a fost oprită de gărzile de coastă americane.
Chiar dacă această misiune nu a împiedicat detonarea bombei, ea a beneficiat de o publicitate atât de mare încât organizaţia a devenit cunoscută la nivel mondial.
Acum, Greenpeace are birouri în 40 de ţări din întreaga lume şi numără trei milioane de membri. Greenpeace dispune în prezent de un buget de 150 de milioane de dolari.
