Ea este Rehana, dar cel mai probabil acesta nu este numele ei real. A fost poreclită "Îngerul din Kobane", chiar dacă nu ştie nimeni dacă se mai află în oraşul sirian.
Ceea ce ştim cu adevărat este că fără să vrea, femeia a devenit un punct de referinţă în social media pentru lupta aprigă de apărare a localităţii din nordul Siriei.
Atât kurzii, cât şi islamiştii SIIL continuă să se certe pe reţelele sociale pentru a îi promova sau dărâma legenda.
Aceasta este povestea creării unei legende online, Rehana, şi explică de ce ea nu va niciodată ucisă.
Prima fotografie
Noii combatanţi vor lupta în interiorul oraşului şi vor sprijini armata şi poliţia să menţină ordinea din urbe.
Printre noii soldaţi, se află şi o tânără femeie. Ea îi povesteşte lui Drott cum tatăl ei a fost omorât de membrii Statului Islamic şi că ea a părăsit Facultatea de Drept pentru a lupta împotriva acestora.
După lungi insistenţe, femeia este de acord să i se facă poze alături de ceilalţi soldaţi, printre care mai sunt trei, patru femei.
Era singura femeie care purta uniforma militară completă. Încrezătoare, ridică mâna stângă şi face semnul victoriei, în timp ce dreapta se sprijină pe arma din dotare. În spatele ei, sunt numai bărbaţi, care şi ei sunt noi recruţi ai batalionului defensiv.
Mai târziu, Drott realizează că nu ştie numele fetei din fotografie.
Ziua următoare, pe 23 august, poza apare pe un blog prokurd din Koban, dar la început nu a generat prea multe vizualizări şi nici nu stârnit prea multe comentarii, după cum notează BBC.
Fotografia cu fata zâmbitoare apare pe Twitter mai târziu, când este publicată de Slemani Times, un site în limba engleză care furnizează informaţii din "regiunea Kurdistan, Irak şi Orientul Mijlociu".
Ea a adunat rapid peste 2000 de retweets în primele 10 minute.
O săptămână mai târziu, oamenii de pe Twitte pretindeau că femeia a fost decapitată de SIIL, iar susţinătorii jihadiştilor au distribuit o fotografie în care un extremist ţinea în mână capul unei femei decapitate.
Photoshop, au concluzoinat specialiştii, nu era vorba de Rehana.
La începutul lui octombrie, activistul indian Pawan Durani găseşte fotografia fetei şi este marcat de zâmbetul acesteia. Nu ştie nimic despre zvonurile referitoare la moartea ei.
Fiind şi jurnalist free-lancer, Durani caută cât mai multe informaţii despre ea apoi le adună şi ţese o istorioară frumoasă, în care spune că tânăra a lichidat peste 100 de jihadişti SIIL.
Aşa a luat naştere "Îngerul din Kobane".
După alte câteva săptămâni, apare din nou o poză, cu mai mulţi militanţi SIIL, la picioarele căroră se află o femeie decapitată. Susţinătorii extremiştilor jubilează: "Au omorât Îngerul!" Este a doua tentativă de a o ucide online.
Mitul ei trebuie să dispară, aşa cum trebuie să dispară legenda celor 100 de membri SIIL ucişi.
Dar articolul despre eroismul ei câştigă tot mai multă popularitate şi se rostogoleşte în domeniul virtual.
"Rehana este vie. Suporterii SIIL vor doar să ridice moralul trupelor jihadiste", spune Durani.
"Tigroaica este încă la vânătoare. Propaganda falsă le curge prin vene şi denotă frica celor din SIIL faţă de această femeie. Rehana este încă pe urmele lor", spune indianul.
În această fază intervine sursa originală, jurnalistul suedez, care ştie că Rehana nu este un nume obişnuit pentru o femeie kurdă.
Drott citeşte informaţiile legate de uciderea a 100 de militanţi şi altele referitoare la moartea fetei.
Imediat ce îşi dă seama de confuzie şi de basmul creat în jurul ei, el scrie pe pagina sa de Facebook izvorul legendei şi cum a cunoscut-o el pe fata din imagine.
"S-a oferit voluntar să apere oraşul Koban în faţa trupelor SIIL şi oricum şi-a riscat viaţa. Este o jignie la adresa ei ca unii oameni să nu considere că adevărul este suficient şi să inventeze detalii fantastice despre numărul victimelor sale. Probabil că fata nu a fost decapitată aşa cum la fel de probabil este ca ea să nu fi ucis 100 de luptători SIIL", spune Carl Drott în încheiere.
