Keshia Thomas avea numai 18 ani când organizaţia Klu Klux Klan a organizat un protest la ea în oraş. Fiind o localitate liberală şi multiculturală, Ann Arbor era un loc în care ideile Klu Klux Klan nu-şi găseau locul, motiv pentru care localnicii au decis să protesteze la rândul lor pentru a le arăta membrilor organizaţiei că nu sunt bine veniţi.
Fata era în mijlocul unui grup de manifestanţi anti-KKK. La un moment dat, o femeie a strigat: “Este un membru KKK în mijlocul nostru!”.
Întreaga mulţime s-a întors către bărbatul de vârstă mijlocie, îmbrăcat cu un tricou imprimat cu steagul Confederat (simbol al Statelor Confederate ale Americii, o uniune de state care a existat în America de Nord între 1861 şi 1865 şi care susţinea sclavia persoanelor de culoare) şi având tatuat simbolul SS al naziştilor. Bărbatul a încercat să se îndepărteze de mulţimea furioasă, dar protestatarii, inclusiv Keshia Thomas, l-au urmat.
Oamenii nu ştiau cu siguranţă dacă bărbatul era membru KKK, însă hainele şi tatuajele sale reprezentau pentru ei simboluri ale rasismului şi urii.
Au început să strige: “Omorâţi nazistul!”. Bărbatul a luat-o la fugă, însă a fost prins de mulţime şi pus la pământ. Oamenii au început să îl lovească. Mentalitatea „de turmă” pusese stăpânire protestatari. „Devenise un act barbar”, povesteşte Thomas, citată de BBC News.
„Când oamenii sunt în grup fac lucruri pe care în mod normal şi singuri fiind nu le-ar face. Cineva trebuia să îi ia apărarea bărbatului şi să spună: “Nu e bine ce faceţi!”.”
Aşa că tânăra, pe atunci încă elevă de liceu, şi-a utilizat propriul corp drept un scut pentru bărbatul aflat la pământ.
Fotograful Mark Brunner a reuşit să surprindă imaginile impresionante. „S-a expus unui risc imens pentru a proteja viaţa cuiva care, în opinia mea, nu ar fi făcut la fel pentru ea”, spune fotograful.
„Ştiam ce înseamnă să fii rănit de semeni. De fiecare dată când mie mi s-a întâmplat asta, mi-aş fi dorit să fie cineva care să îmi ia apărarea”, spune tănâra.
Bărbatul pe care l-a salvat nu a luat niciodată legătura cu ea pentru a-i mulţumi. Însă, la câteva luni de la incident, un tânăr pe care nu îl cunoaştea a vorbit cu ea într-o cafenea şi i-a spus „mulţumesc”. „Pentru ce?”, a întrebat ea. “Acel bărbat era tatăl meu”, a spus tănărul.
Pentru Keshia Thomas, faptul că bărbatul căruia îi luase apărarea avea un fiu a dat acţiunilor ei o însemnătate chiar şi mai mare – a reuşit să prevină perpetuarea violenţei.
„De cele mai multe ori, răutatea oamenilor vine din suferinţă. Este un ciclu. Dacă mulţimea l-ar fi rănit grav sau l-ar fi omorât pe acel om, cum s-ar fi simţit fiul lui? Oare nu ar fi dus mai departe actele de violenţă?”
“Cel mai bun lucru pe care oamenii îl pot face este să fie buni cu semenii lor. Vorbesc despre o privire blândă, un zâmbet. Nu trebuie să fie acte monumentale”.
