O companie germană promite să învie morții. Totul pentru 200.000 de dolari

O companie germană de criogenie promite să ofere șansa unei a doua vieți pentru suma de 200.000 de dolari. Scopul lor este de a conserva corpurile pacienților după deces și de a-i readuce la viață în viitor, când tehnologia medicală va permite acest lucru. Până acum, aproape 700 de oameni s-au înscris pe listă, scrie BBC.

Tomorrow.Bio este primul laborator european de criogenie, a cărui misiune este să înghețe pacienții după moarte și, într-o bună zi, să îi readucă la viață – totul pentru un cost de 200.000 de dolari.

La pompa de perfuzie se află Emil Kendziorra, co-fondator al Tomorrow.Bio și fost cercetător în oncologie, care și-a schimbat cariera pentru că a considerat că progresul în tratarea cancerului este "mult prea lent". Deși primul laborator de criogenie din lume a fost deschis în Michigan acum aproape o jumătate de secol – declanșând o divizare între cei care cred că aceasta este viitorul umanității și cei care o resping ca fiind o idee fantezistă – Kendziorra susține că interesul pentru cryogenie este în creștere.

Până acum, compania a crioconservat "trei sau patru" oameni și cinci animale de companie, având aproape 700 de clienți înscriși. În 2025, Tomorrow.Bio intenționează să își extindă operațiunile pentru a acoperi întreg teritoriul SUA.

Până în prezent, nimeni nu a fost reînviat cu succes după crioconservare. Chiar și în cazul unui succes ipotetic, riscurile includ revenirea la viață cu leziuni cerebrale severe. Nu există dovezi că organismele cu structuri cerebrale complexe, cum sunt oamenii, pot fi restaurate complet după crioconservare, ceea ce face conceptul "ridicol", spune Clive Coen, profesor de neuroștiințe la King's College London. El consideră că ideea conform căreia nanotehnologia sau conectomica ar putea rezolva aceste provocări este o exagerare.

Care este procedura

Cu toate acestea, Tomorrow.Bio își continuă ambițiile. După ce un pacient se înscrie în program și un medic confirmă că se află în ultimele zile de viață, compania trimite o ambulanță la locul respectiv. După ce pacientul este declarat legal decedat, corpul este transferat în ambulanță, unde începe procedura de criogenie. Compania este motivată de exemple precum cel al Annei Bagenholm, care în 1999 a fost declarată clinic moartă timp de două ore în urma unui accident de schi în Norvegia, dar a fost ulterior reanimată.

În timpul procedurii, corpul este răcit la temperaturi sub zero grade și tratat cu un lichid crioprotector.

„Odată ce ajungi sub zero grade, nu vrei să îngheți corpul, ci să-l crioconservezi. În caz contrar, s-ar forma cristale de gheață peste tot, distrugând țesuturile", explică Kendziorra. Acesta descrie cum apa din corp este înlocuită cu un agent cryoprotector, compus în principal din dimetil sulfoxid (DMSO) și etilen glicol (folosit și în antigel). "După acest pas, corpul este răcit foarte rapid la aproximativ -125°C, apoi mai lent până la -196°C".

La această temperatură, corpul este transferat într-o unitate de stocare din Elveția, unde "așteaptă".

„Planul”, spune Kendziorra, „este ca la un moment dat în viitor, tehnologia medicală să avanseze suficient pentru ca orice boală care a cauzat decesul pacientului să fie vindecabilă, iar procedura de crioconservare să fie reversibilă”.

Fie că acest lucru se va întâmpla în 50, 100 sau 1.000 de ani, este greu de prezis. „În cele din urmă, nu contează. Atâta timp cât temperatura este menținută, acest stadiu poate fi păstrat teoretic pentru perioade de timp indefinite”.

Deși sună futurist, mulți consideră ideea o combinație între iluzie și distopie. Kendziorra este „convins că nu există niciun motiv pentru care să nu fie posibil în principiu”, dar recunoaște că nu există încă dovezi clare în acest sens. În timp ce studiile pe șoareci și viermi rotunzi au arătat rezultate promițătoare, acestea nu pot fi extrapolate automat la oameni.

Criogenia face parte dintr-un domeniu în plină expansiune al prelungirii vieții, care promite mai mulți ani trăiți în sănătate. Cu toate acestea, dovezile practice rămân puține. Kendziorra crede că cercetările viitoare ar putea schimba acest lucru, dar admite că multe idei s-ar putea dovedi ineficiente.

Dileme etice și financiare

Criticii subliniază costurile ridicate și incertitudinea succesului. Kendziorra consideră că decizia de a investi în criogenie este o alegere personală. „Există oameni care își cumpără al doilea iaht de lux la 85 de ani, când mai au doar trei ani de viață. În comparație, o investiție de 200.000 de dolari pentru o posibilă a doua șansă la viață pare rezonabilă”.

Majoritatea clienților Tomorrow.Bio au sub 60 de ani și își finanțează costurile prin asigurări de viață. Louise Harrison, o femeie de 51 de ani, spune că a fost atrasă de ideea criogeniei din curiozitate.

„E fascinant să te gândești că ai putea fi readus la viață în viitor – e ca o formă de călătorie în timp”, explică ea. „O mică șansă de a reveni la viață e mai bună decât nicio șansă”.

Viitorul criogeniei

Tomorrow.Bio speră să atragă mai mulți clienți din SUA, unde interesul pentru criogenie pare să crească. Potrivit Cryonics Institute, înființat în 1976, peste 2.000 de persoane s-au înscris, iar 263 sunt deja în crioconservare.

Pandemia de coronavirus a amplificat conștientizarea față de moarte, iar Tomorrow.Bio și-a stabilit obiective ambițioase: conservarea structurilor neuronale legate de memorie și personalitate până la sfârșitul anului și crioconservarea reversibilă până în 2028.

„Nu pot spune cât de mare e probabilitatea ca acest lucru să funcționeze”, recunoaște Kendziorra. „Dar sunt destul de sigur că e mai mare decât în cazul incinerării, dacă nu altceva”.