Ce sa nu faci niciodată în casă sau în mașină când e frig afară! Tudor Ciuhodaru: ”Pacienții prezintă piele rece, palidă, somnolență!”

Medicul Tudor Ciuhodaru a explicat ce trebuie să facem pe timpul iernii pentru a ne proteja sănătatea, dar și care sunt simptomele cauzate de frig care ar trebui să ne trimită la medic.  

”Cum ne protejăm de frig? Urmează temperaturi scăzute și ninsori. (Mic) ghid de supraviețuire când e frig: ce să (nu) faci pe stradă, în casă și în mașină. 

Ce să (nu) faci - 15 lucruri esențiale pentru a nu ajunge la urgențe

A. În spații deschise: 

1. Alegeți haine groase, rezistente la umezeală, care să vă asigure protecția capului, feței și a mâinilor pentru a evita pierderile de căldură și încălțăminte lejeră care să nu împiedice circulația la nivelul membrelor.  

2. Evitați deplasările matinale sau nocturne, când temperaturile sunt extrem de scăzute. Pentru fiecare scădere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare riscul de infarct miocardic crește cu 2%. 

3. Evitați expunerea prelungită la frig. Alternați expunerea cu repausul în spații încălzite precum instituții publice, magazine, stații de benzină, gări. 

4. Evitați imobilizarea prelungită. Consumați lichide calde. 

5. Nu vă deplasați singuri noaptea, în zone izolate, mai ales pe viscol sau polei. Există riscul de a vă rătăci sau de a vă accidenta și de a rămâne izolat în frig. 

B. În mașină. Dacă sunteţi sofer şi plecaţi la drum lung: 

1. Nu uitaţi să aveti lichide pentru 24 de ore, alimente, precum şi medicația cronică. 

2. Este bine să aveţi în maşină pături sau alte mijloace suplimentare pentru a asigura încălzirea. 

3. Şi în aceste cazuri e bine sa evitaţi imobilizarea prelungită şi să asigurati măcar o activitatea fizică minimală. 

4. NU plecaţi la drum fără a umple rezervorul întrucât la un consum mediu orar de 1 litru de benzină/motorină un rezervor plin de 40-50 de litri vă poate asigura încălzirea în maşină pentru cel puţin o zi.  

5. NU părăsiţi maşina dacă este viscol şi nu puteti preciza distanţa până la adăpost deoarece vă puteţi rătaci iar hipotermia se instalează mult mai repede în condiţii de vânt şi umezeală. 

C. În spaţii închise (locuinţă, loc de muncă): 

1. Mentineţi o temperatură de minimum 21 de grade (expunerea îndelungată la temperaturi scăzute, în condiţii de repaus şi îmbrăcăminte inadecvată poate provoca hipotermie)  

2. Alimentaţi-vă corespunzător şi evitaţi consumul de alcool sau excesul de sedative. 

3. Verificaţi starea vârstnicilor prin vizite periodice sau daţi-le măcar un telefon. 

4. Verificaţi periodic funcţionarea sursei de încălzire (centrală de apartament, reşou, sobă). 

5. Nu vă încălziţi la aragaz şi nu lăsaţi nesupravegheate sursele de încălzire (sobele) pe durata nopţii. 

Reţineţi: 

1. Hipotermia e un ucigaş tăcut. 

2. Aproape jumătate din cazurile de hipotermie sunt asociate consumului de alcool. 

3. NU lăsaţi copiii singuri în maşină. 

4. Semne de alarmă. Pacienţii prezintă frisoane, piele rece, palidă, parestezii (amorţeli) la nivelul membrelor, tulburări de echilibru şi de vorbire, bradilalie, bradipsihie, somnolenţă asociate unor respiratii superficiale şi cu frecvenţă joasă, bradicardie, puls imperceptibil urmate de confuzie, halucinaţii şi comă. Pacientii se pot răni cu usurință datorită tulburărilor de echilibru iar în funcţie de severitatea lezională şi a hipotermiei pot rămâne imobilizați la domiciliu sau se pot înregistra cazuri letale. 

5. Prim ajutor. Dacă descoperiți o persoană cu hipotermie: 

a) asiguraţi protecţia termică (spaţiu închis, protejat de frig şi vânt, încălzit) şi asiguraţi încălzirea activă şi pasivă prin îmbrăcăminte adecvată, consum de lichide calde dar nu alcool; 

b) nu expuneţi direct persoana la o sursă de căldură precum apa fierbinte, duş sau cadă. Datorită deficitului de sensibilitate se pot produce arsuri şi pot apărea fenomenele de şoc. 

c) hipotermia impune evaluare suplimentară şi tratament de specialitate. 

!!! Nu temporizaţi în aceste cazuri prezentarea la spital”, scrie Tudor Ciuhodaru pe o rețea socială. 

Atenție la aceste simptome

”Nu neglijați aceste simptome. Poate fi vorba de infarct. Frigul creşte riscul de infarct cu 2% pentru fiecare grad sub zero.  

1. durere precordială, clasică”: durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricție, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire ce iradiază în umărul şi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute 

2. nu subevaluaţi posibilitatea de a avea un infarct atunci când aveţi doar aceste simptome nespecifice care, D.O.R” : D(igestive), O(steo-articulare), R(espiratorii): 

a) Digestive: greţuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice, considerate consecința unor excese alimentare sau afecţiuni digestive 

b) Osteo-articulare: disconfort sau dureri cu alte localizări: la nivelul braţelelor, umerilor, gâtului sau spatelui puse adesea pe seama efortului fizic sau afecţiunilor osteoarticulare. 

c) Respiratorii : senzaţia de lipsă de aer, de sufocare sau leşin, respiraţie sacadată, palpitaţii, ameţeli, oboseală sau transpiraţie abundentă apărute din senin sau necorelate cu gradul de efort.  

Reţineţi: 

1. Orice întârziere a diagnosticului şi tratamentului poate fi letală.  

2. Chiar dacă nu sunteţi sigur că aveţi simptomele unui infarct miocardic este bine să consultaţi un medic. 

3. Cei mai afectaţi de temperaturile siberiene sunt bărbaţii de 40-50 de ani, sedentari, ce fac efort fizic în frig (curăţă maşina sau strada de zăpadă) la primele ore ale dimineţii. Lor li se adăugă fumătorii, diabeticii şi cei cu valori mari ale colesterolului precum şi cei supraponderali sau cu patologie cardiovasculară cunoscută.  

4. Evitaţi automedicaţia. Terapia după ureche în infarct este letală!”, mai scrie medicul pe Facebook.