Situaţia riscă să ajungă critică, dacă guvernul australian nu renunţă complet la aruncarea materialului de dragare în apele parcului maritim înscris în Patrimoniul mondial al umanităţii.
"Dacă nu se face nimic, Marea Barieră de Corali - unul din habitatele marine cele mai preţioase din lume - ar putea ajunge o groapă de gunoi şi o autostradă maritimă", atrage atenţia ONG-ul.
Pentru a evita introducerea sitului pe lista patrimoniului în pericol, Australia a decis interzicerea deversării de material de dragare. Potrivit ecologiştilor, aruncarea de material de dragare duce la degradarea sitului, asfixiind coralii şi algele care alcătuiesc cea mai mare formaţiune vie din lume, pe care le lasă pradă elementelor toxice.
În raport se arată că extinderea zonelor portuare în interiorul apelor de la Bariera de Corali, în urma căreia ar dispărea aproape 51 de milioane de metri cubi de fund marin, ar periclita frumuseţea naturală a locurilor.
Aceste extinderi ar mări capacitatea de vehiculare a cărbunelui din porturile regiunii de la 237 de milioane de tone la 637 de milioane de tone pe an şi ar duce la apropierea complexului portuar de capacitatea totală din Shanghai, cel mai mare port din lume, adaugă raportul realizat de WWF.
Avertizând că poate înscrie situl pe lista patrimoniului în pericol, UNESCO a dat termen Australiei până la 1 februarie să redacteze un raport cu măsurile pentru protejarea lui. Australia afirmă că a luat deja măsuri, interzicând dragarea de noi zone în afara porturilor timp de zece ani.
