În urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani, iguanele au realizat fără voie cea mai lungă călătorie transoceanică a unei specii terestre, parcurgând aproximativ 8.000 de kilometri din America de Nord până în Fiji, conform unui nou studiu, transmite marţi Live Science, citat de Agerpres.
Autorii studiului, publicat luni în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), consideră că iguanele au plutit peste 8.000 de kilometri, purtate de curenţii oceanici pe plute din vegetaţie, ajungând în Fiji la puţin timp după ce aceste insule au apărut din ape.
"Ne putem imagina un ciclon puternic care a doborât copaci într-o regiune cu o populaţie mare de iguane şi ouă ale acestor reptile, iar apoi copacii au fost purtaţi de curenţii oceanici", susţine coordonatorul studiului, Simon Scarpetta, profesor de ştiinţe ale mediului la Universitatea din San Francisco.
Şopârlele verde aprins din Fiji sunt singurele iguane din afara emisferei vestice, iar oamenii de ştiinţă nu au putut explica până acum cum au ajuns iguanele pe aceste insule. În urma unei analize genetice, cercetătorii au ajuns la concluzia că iguanele din Fiji sunt mult mai apropiat înrudite cu iguanele din emisfera vestică decât se credea şi probabil că au ajuns în Fiji direct de pe coasta de vest a SUA, în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani.
"Faptul că au ajuns până în Fiji direct din America de Nord pare o nebunie. [...] Însă variantele alternative, care să implice colonizarea treptată din zone terestre adiacente nu funcţionează pentru această perioadă de timp, pentru că ştim că iguanele au ajuns în Fiji în ultimii 34 de milioane de ani", a declarat co-autorul acestui studiu, Jimmy McGuire, profesor de biologie la University of California, Berkeley.
Anterior, biologii au propus ipoteza conform căreia iguanele din Fiji, genul Brachylophus, s-ar trage dintr-o familie de iguane în prezent dispărute, care ar fi populat odinioară insulele din Pacific. Alţii au sugerat că aceste reptile ar fi plutit pe distanţe mai scurte, din America de Sud, via Antarctica sau Australia înainte de a ajunge în Pacific. Aceste ipoteze erau însă bazate pe analize genetice mai vechi, care nu stabileau în mod clar cât de apropiat înrudite sunt iguanele din Fiji cu alte iguane.
Noul studiu se bazează pe secvenţe de ADN de la nivelul întregului genom, colectate de Scarpetta de la peste 200 de specimene de iguane de la muzee din întreaga lume. Studiul a ajuns la concluzia că genul Brachylophus din Fiji este foarte apropiat de genul Diposaurus, din care fac parte iguanele care populează deşerturile nord-americane. Aceste iguane de deşert sunt foarte bine adaptate la temperaturi extreme şi la absenţa apei şi a hranei, adaptări care probabil le-au ajutat în călătoria pe mare.
"Iguanele şi iguanele de deşert, în special, sunt rezistente la deshidratare şi la lipsa hranei, aşa că mă gândesc că, dacă ar fi existat un grup de vertebrate sau de şopârle care au putut să supravieţuiască unei călătorii de 8.000 de kilometri prin Pacific pe un pat de vegetaţie, strămoşii iguanelor de deşert sunt aceste animale", conform lui Scarpetta.
Cercetătorii estimează că aceste genuri de iguane s-au despărţit acum aproximativ 34 de milioane de ani, aproximativ în perioada în care s-au format insulele Fiji, ceea ce înseamnă că probabil iguanele au fost printre primii "colonişti" ai acestor insule.
