Studiu: Peștii pot distinge oamenii în funcție de aspectul lor

Două specii de dorada s-au dovedit capabile să distingă costumele de scafandru de diferite culori, iar pe termen lung, probabil, și alte elemente. Acest lucru a fost demonstrat de cercetările publicate în revista „Biology Letters”.

Peştii sunt mult mai inteligenți decât credeau oamenii. Aceasta este concluzia unui studiu realizat vara trecută la Stația de Cercetare Submarină și Oceanografică (Stareso) din Calvi, Corsica, de un grup de experți în comportamentul animal de la Institutul Max Planck de Comportament Animal din Konstanz, Germania.

Rezultatele sale, publicate în februarie în revista Biology Letters, au confirmat de fapt că unele specii sălbatice sunt capabile să distingă oamenii în funcție de aspectul lor. Acest lucru a fost bănuit pentru prima dată de unii oameni de știință de la Stareso, care observaseră cum, în timpul diferitelor experimente subacvatice, erau urmăriți de un număr mare de exemplare numai cei care obișnuiau să le ducă de mâncare, de obicei folosită ca recompensă, chiar și atunci când se scufundau cu mâinile goale, relatează Corriere della Sera.

Studiul în cauză a fost împărțit în trei faze. În prima, o cercetătoare pe nume Katinka Soller a reușit să antreneze în mai puțin de două săptămâni în jur de douăzeci de dorada, din două specii diferite, astfel încât să o urmărească în schimbul hranei, validând astfel ceea ce observaseră colegii săi. 

În cea de-a doua fază i s-a alăturat apoi un alt semnatar al studiului Maëlan Tomasek, care, pe lângă faptul că purta un costum și aripioare de o culori parțial diferite, nu le ducea hrană. La început peștii i-au urmat pe amândoi fără discernământ, dar pe măsură ce zilele au început să o favorizeze din nou într-o manieră din ce în ce mai clară pe cea care le ducea mâncare.

În cele din urmă fază, a treia, cei doi s-au scufundat purtând același echipament de scufundare, iar peștii au început din nou să se împartă mai mult sau mai puțin în jumătate. Aceasta era dovada că nu mai reușeau să-l recunoască pe Soller și, în consecință, că anterior îl deosebiseră de Tomasek pe o bază pur cromatică. La urma urmei, nu ar fi aceeași metodă pe care ar folosi-o şi o ființă umană, dacă nu ar exista diferențe evidente în dimensiunea corpului între scafandri?

"Fețele sunt distorsionate de măștile de scufundări, așa că de obicei ne bazăm și pe diferențele dintre costumele de neopină, aripioare sau alte părți ale echipamentului pentru a ne recunoaște reciproc", a comentat Soller pe site-ul Institutului Planck. Aşadar nu este o coincidență, potrivit cercetătorilor, că pe termen lung și peștele ar fi învățat să acorde atenție trăsăturilor umane mai subtile, precum mâinile sau părul. Expertul a mai adăugat: "I-am observat cum se apropiau de fețele noastre și ne analizau corpurile. Parcă ne studiau, nu invers".

Concluziile lui Tomasek sunt pe aceeași linie: "Ar putea fi ciudat să ne gândim la oameni care stabilesc legături cu animale atât de departe de noi pe arborele filogenetic precum peștii. Dar relațiile om-animal se pot întinde pe milioane de ani de distanță evolutivă dacă ne străduim să le acordăm atenție. Acum că știm că ne văd, este timpul să-i vedem."