Guardian: WWF a facilitat comerțul ilegal cu blănuri de urs polar

O organizație de protecție a faunei sălbatice ar susține exploatarea controlată a unor specii pe cale de dispariție, inclusiv prin vânătoare de trofee, pentru beneficii economice, scrie The Guardian.

Se pare că organizația WWF a sprijinit comerțul cu blănuri de urs polar, în timp ce folosea imagini ale acestor animale pentru a strânge fonduri.

Urșii polari sunt grav afectați de topirea gheții arctice, care îngreunează vânătoarea și îi obligă să consume mai multă energie. În unele regiuni, aceștia sunt tot mai slăbiți, au mai puțini pui și trăiesc mai puțin.

Deși sunt considerați o specie vulnerabilă, urșii polari sunt vânați comercial în Canada – singura țară care mai permite această practică, după ce Rusia, Groenlanda, SUA și Norvegia au interzis-o. În fiecare an, între 300 și 400 de piei sunt exportate, în principal în China, unde o blană completă se vinde cu aproximativ 60.000 de dolari (48.000 de lire sterline), fiind utilizată pentru îmbrăcăminte de lux sau ca obiect decorativ.

În prezent, populația globală de urși polari este estimată la 22.000–31.000 de exemplare, dintre care aproximativ două treimi trăiesc în Canada.

WWF și comerțul cu blănuri de urs polar

O investigație desfășurată pe parcursul a doi ani a descoperit că WWF a susținut comerțul internațional cu blănuri de urs polar în cadrul unei politici numite „utilizare sustenabilă”. Această strategie presupune exploatarea controlată a unui număr mic de animale pentru a genera beneficii economice, fie prin vânătoare de trofee, fie prin comerțul cu blănuri, cu scopul de a asigura conservarea speciei.

WWF a făcut declarații clare despre poziția sa față de vânătoarea de trofee și comerțul cu fildeș de elefant, susținând că „nu se opune programelor de vânătoare care nu amenință supraviețuirea speciilor și care fac parte dintr-o strategie de conservare științifică, bine gestionată și strict reglementată”.

La Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Pe Cale de Dispariție (Cites), WWF a militat constant pentru menținerea comerțului cu blănuri de urs polar din Canada. Deși recunoaște că populația acestor animale ar putea scădea semnificativ în următoarele decenii, WWF susține că „vânarea lor nu reprezintă o amenințare majoră”.

Poziția WWF împotriva protecției totale a urșilor polari

În 2010 și 2013, la reuniunile Cites, SUA – sprijinită de Rusia – a propus interzicerea totală a comerțului internațional cu blănuri de urs polar. WWF s-a opus ambelor propuneri, argumentând că specia nu îndeplinește criteriile pentru protecție completă.

Această poziție persistă și astăzi. Întrebat la întâlnirea Cites din Panama din 2022 dacă WWF va sprijini o protecție mai strictă a urșilor polari în următorul deceniu, Colman O’Criodain, managerul de politici pentru fauna sălbatică al WWF International, a declarat că „nu crede că este cazul”.

Într-o declarație din 2013, WWF a precizat: „Dacă, la un moment dat în viitor, populațiile de urși polari vor fi grav afectate de schimbările climatice și pierderea habitatului, sau dacă comerțul internațional va deveni o amenințare mai mare, vom reconsidera poziția noastră. Dar încă nu am ajuns acolo.”

Comerțul și impactul asupra comunităților indigene

WWF susține că interzicerea comerțului internațional cu blănuri de urs polar ar afecta grav mijloacele de trai ale comunităților indigene.

Totuși, acest argument este controversat. Robert Thompson, un ghid inuit din Kaktovik, Alaska, a declarat: „Timp de 10.000 de ani, nu am vândut acești urși – și tocmai de aceea mai există astăzi.”

El consideră că există alternative mai sustenabile: „Se poate obține un venit bun prin turism, prin a duce oamenii să vadă urșii polari în mediul lor natural. Dacă doar i-am vâna pentru bani, în scurt timp nu ar mai exista urși și totul s-ar sfârși.”

Ambele propuneri de protecție totală a urșilor polari au eșuat, neatingând majoritatea de două treimi necesară pentru adoptare.

Influența WWF și opoziția altor organizații

Jean-Paul Jeanrenaud, fost director WWF timp de 27 de ani, a recunoscut influența enormă a organizației în negocierile internaționale: „Dacă mă prezentam undeva și spuneam că sunt de la WWF, oamenii voiau să mă asculte. WWF are putere și încă are influență.”

El crede că publicul ar putea fi șocat de aceste dezvăluiri: „Știu că este un lucru greu de acceptat.”

WWF a luptat și împotriva protecției totale a altor animale, precum elefanți, hipopotami, girafe și rinoceri. La reuniunea Cites din 2022, WWF a sprijinit reîncadrarea populației de rinoceri albi din Namibia într-o categorie cu mai puține restricții comerciale.

Majoritatea organizațiilor de protecție a faunei nu sunt de acord cu poziția WWF. La ultimele patru reuniuni Cites, aproximativ 80 de ONG-uri s-au opus recomandărilor WWF.

WWF a declarat pentru The Guardian că listarea urșilor polari în Anexa I Cites nu ar fi împiedicat vânătoarea de trofee. În schimb, „sub Anexa II, este permis și comerțul comercial, iar inuiții din Canada beneficiază de acest lucru.”

Un purtător de cuvânt al WWF a mai precizat că, după dezbaterea din 2013, Cites a analizat sustenabilitatea comerțului, iar Canada a demonstrat în 2015 că această activitate este gestionată în mod sustenabil.