Creierul este cel mai complex organ al corpului uman și unul care mult timp a reprezentat o enigmă pentru medici și cercetători. Pentru a înțelege mai bine funcționarea sa și pentru a diagnostica diverse afecțiuni neurologice, s-au dezvoltat o serie de tehnici imagistice avansate.
Aceste investigații oferă o „fereastră” către interiorul creierului, permit vizualizarea structurilor cerebrale și oferă informații despre activitatea cerebrală.[1] Continuă să citești pentru a afla mai multe despre aceste investigații și rolul lor!
Tipuri de investigații imagistice ale creierului
Investigațiile imagistice reprezintă proceduri ce utilizează diferite forme de energie pentru a produce imagini detaliate ale interiorului corpului uman. În cazul celor efectuate la nivel cerebral, aceste imagini oferă informații despre structura acestuia, a craniului sau a vaselor de sânge, precum și despre activitatea din diferite regiuni ale creierului. Investigațiile imagistice includ o serie de tehnici diferite, fiecare cu avantajele și limitările sale.[1]
Tomografia computerizată (CT)
Tomografia computerizată (CT) este o investigație imagistică ce utilizează raze X pentru a produce imagini detaliate ale creierului. Aceste imagini sunt apoi combinate cu ajutorul unui computer pentru a genera o imagine tridimensională a creierului, care poate fi analizată în detaliu. Deși este o metodă extrem de utilă, este important să se țină cont de faptul că CT implică expunerea la radiații, iar riscurile asociate trebuie evaluate în funcție de beneficiile potențiale ale procedurii.[2]
Rezonanța magnetică nucleară (RMN)
Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) reprezintă o metodă de investigare imagistică non-invazivă, care utilizează un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a genera imagini detaliate ale structurilor interne ale corpului, inclusiv ale creierului. Această procedură nu implică radiații ionizante.[3]
Angiografia
Angiografia este folosită predominant pentru vizualizarea vaselor de sânge din creier. Procedura implică injectarea unei substanțe de contrast în arterele pacientului, urmată de capturarea imaginilor prin utilizarea razelor X sau a altor forme de energie. Această metodă este deosebit de utilă pentru detectarea unor posibile anomalii sau afecțiuni care afectează circulația sanguină cerebrală, cum ar fi anevrismele, stenozele arteriale sau malformațiile arterio-venoase. În funcție de tehniciile folosite, putem vorbi și despre Angio CT sau Angio RMN cerebral.[1][4]
Rezonanța magnetică funcțională (fMRI)
Rezonanța magnetică funcțională, cunoscută și sub acronimul fMRI, este un tip de investigație non-invazivă a creierului ce poate oferi o imagine detaliată a structurilor și funcțiilor cerebrale. Principiul de bază al fMRI constă în măsurarea variațiilor fluxului sanguin cerebral, care se modifică în funcție de activitatea neuronală.[1]
Care este rolul investigațiilor imagistice la nivelul creierului?
Investigațiile imagistice ale creierului sunt instrumente esențiale pentru diagnosticarea și monitorizarea unei varietăți de afecțiuni, inclusiv tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale, malformații cerebrale, boli degenerative ale sistemului nervos și multe altele. Acestea pot oferi o imagine detaliată a structurii creierului și pot evidenția orice anomalii care pot indica prezența unei boli. De exemplu, tomografia computerizată (CT) a creierului este adesea folosită în situații de urgență, cum ar fi traumatismele cranio-cerebrale sau o schimbare bruscă a stării de conștiință. Acesta este un test relativ rapid care poate fi efectuat în câteva minute. Rezonanța magnetică nucleară (RMN), pe de altă parte, poate fi folosită atunci când există suspiciunea unui accident vascular cerebral, inflamație, demielinizare, o tumoare sau o infecție a creierului. RMN-ul creierului poate oferi o imagine mai detaliată decât un CT al creierului și poate identifica tumorile mici sau mari, scleroza multiplă, encefalita (inflamarea creierului) sau meningita (inflamarea meningelor care se află între creier și craniu).[1][2][3][4]
Odată ce o boală a fost diagnosticată, investigațiile imagistice pot fi utilizate pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului. De asemenea, ele pot fi folosite pentru a planifica intervenții chirurgicale la nivelul creierului, permițând medicilor să identifice exact locația unei tumori sau a altei anomalii, să evalueze riscurile și să determine cea mai bună abordare chirurgicală.[1][2][3][4]
Investigațiile imagistice la nivelul creierului sunt esențiale pentru a diagnostica și monitoriza diverse afecțiuni neurologice și pentru a înțelege mai bine complexitatea acestui organ vital. Ele permit vizualizarea structurilor cerebrale, a fluxului sangvin, și a activității neuronale, contribuind astfel la un diagnostic precis și la stabilirea unui plan de tratament optim.
Bibliografie:
1. „Diagnostic Imaging Tests Used to Evaluate Brain Disease”, Verywell Health, 2021, www.verywellhealth.com/brain-imaging-tests-5093826. Accesat la 2 Sept. 2024.
2. „Head CT”, Radiologyinfo.org, Radiological Society of North America, 2023, www.radiologyinfo.org/en/info/headct. Accesat la 2 Sept. 2024.
3. „Brain MRI”, Cleveland Clinic, 12 May 2022, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/22966-brain-mri. Accesat la 2 Sept. 2024.
4. „Cerebral Angiogram”, Cleveland Clinic, 30 Aug. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/13476-cerebral-angiogram. Accesat la 2 Sept. 2024.
