Practic, perioada dintre testare şi aflarea rezultatului este marcată de o avalansă de stări.

Printre cele mai prezente sunt stresul şi teama, ba chiar multe dintre persoane se comportă ca şi cum ar fi  deja bolnave.

''Nu există sfaturi în acest moment. Din partea unui psiholog din care să înţelegi, sau de la care să auzi că ar trebui să nu mai te temi'', spune Radu Leca, psiholog.

Teama dispare abia la aflarea rezultatului, bineînţeles, dacă acesta este negativ, însă, în sensul contrar, lucrurile se complică şi mai tare. Potrivit specialiştilor, apar diferite frici.

''Frica de a nu-şi mai vedea copiii, frica de nu-şi mai putea îmbrăţişa niciodată părinţii, frica de a nu mai putea vorbi cu nimeni apropiat. Frica de a nu fi stigmatizat. Stigmatizarea este cea mai mare povară pe care o poate duce un subiect ce a fost diagnosticat cu COVID'', spune psihologul  Radu Leca.

De ce? Oamenii vorbesc, oamenii se tem, oamenii spun: nu mai vorbim cu el, fiindcă este bolnav, a fost bolnav, dacă luăm ceva de el? În contextul în care în spaţiul online avem o cantitate uluitor de mare de sfaturi pe care le auzim, despre cum să ne purtăm. Unele nu sunt reale. Despre ce trebuie să facem, dar de asemenea avem şi fakenews. Şi o cantitare mare din acest fakenews se duce către bolnavii deja de COVID, despre care se spune aşa: nu vorbiţi cu ei, nu îi atingem. Ca pe vremea ciumei, când oamenii erau izolaţi pe insule.

În aceste condiţii, starea psihică a bolnavului se degradează şi mai tare.

Ce simte un bolnav de COVID? Disperare, panică uriaşă. Din punct de vedere psihologic, se pot acumula în interior frici atât de mari, încât apare, evident, tulburarea de anxietate şi nu cea mică sau medie, nu, una mare. Ulterior, apar atacurile de panică. Ce spune bolnavul de COVID? Nu pot să respir! Ok, stau pe o pernă mai înaltă, stau pe o parte. Dacă vin să mă intubeze? Dacă nu îmi mai văd rudele? Dacă nu mai ajuns la soţul/partenerul meu? Toate aceste frici acumulate îl transformă în subiect într-un viitor extrem de posibil pacient în cabinetele de psihologie.

Dacă cei care se îmbolnăvesc sunt susţinuţi de cei dragi, pot depăşi cu mai mare uşurinţă întreaga suferinţă.

''Oamenii care se îmbolnăvesc de COVID trebuie să primească din partea familiei foarte multă înţelegere, răbdare şi flexibilitate, fiindcă bolnavul de COVID, automat etichetat îşi va schimba comportamentul. Cum gândeşte, ce gândeşte, când gândeşte. Ce spune, când spune. De exemplu, un tânăr adult atât timp cât îşi va schimba comportamentul la 180 de grade, cei din jur vor spune aşa. A, are o tulburare de comportament, are ceva. Ceva e în neregulă cu el. Da, prietene! Ceva e în neregulă cu el. Ştii ce? Trebuie să îi oferi flexibilitate şi multă comunicare şi multă înţelegere'', explică psihologul.

De asemenea şi după vindecare, fostul pacient va avea nevoie în continoare de susţinere.