Un demers în premieră pentru România va aduce la lumină secretele vieţii lungi. Este vorba despre proiectul "Harta Longevităţii în România", derulat de Senatul Ştiinţific al Fundaţiei Dan Voiculescu pentru dezvoltarea României, care cartografiază și analizează zonele din țară unde oamenii trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă. Vom afla la final care sunt factorii ce contribuie la longevitate în țara noastră.
Proiectul deja a început prin studierea localităţilor în care sunt procente mari de oameni care au trecut de 85 de ani. Povestea comunei Cireşu din judeţul Mehedinţi a fost prezentată miercuri, la News Hour with CNN.
Seniorii comunei au prins războiul şi marea foamete. Doamna Zamfiroiu are acum 91 de ani şi îşi aminteşte perfect acele momente.
„Nu găseai, cu bani nu găseai de unde să cumperi. N-aveai de unde să cumperi. Așa de rău a fost atunci. După aceea, mama mea, aveam vaci, și le făcea tărâţă de grâu că mureai de foame, n-aveai de unde să cumperi.”, poveștește ea.
„Ce mâncam... fasole. Poate numai cu apă şi cu sare că nu aveam. Nu îmi e ruşine să spun. Dar greu n-am trăit, pentru că am muncit și am avut în gospodărie. Aveam capre, oi, porci, găini multe. Dar acum că nu mai pot eu, nu mai pot să le țin.”, spune o altă localnică.
Citește și
Chiar dacă au avut momente de cumpănă în viaţă, oamenii zâmbesc astazi şi povestesc cu bucurie pe chip aventurile vieţii lor. Nea Iancu are 85 de ani şi a fost pasionat de mic de muzică, o pasiune care a rămas vie în sufletul lui până în ziua de astăzi.
„Pasiunea pentru muzică am avut-o de copil și când mergeam la horă în sat, vedeam lăutarii cum cântau și mă gândeam dacă aș încerca și eu să am un instrument. Numai că instrument, nu erau posibilități ca să-l iau pe urmă. Pe urmă, fiind la fabrică, am luat un acordeon, în rate nu mai știu cum l-am luat.”, a povestit el, pentru Antena 3 CNN.
Majoritatea seniorilor încă trăiesc o viaţă activă. Domnul Marcu, de exemplu, profitând de experienţa sa profesională, s-a oferit să ajute primăria să asfalteze aleea bisericii. A făcut strategia şi urmează să începă lucrările.
„M-am rugat de ei să mă ajute acum. Eu le spun de când eram tânăr. Și acum aveam gândul să mă pun singur s-o fac, dar a zis domnul primar „nu te apuca că nu poți, că eşti bătrân”.”, a povestit bărbatul.
„Eu n-am învățat nici carte, că a fost departe, era zăpada mare”
Foarte puţini dintre seniorii de acum au avut parte de educaţie în copilărie. Mulţi au învăţat singuri să se descurce.
„Mă țineau că eram fată și eram mai mică. Eu n-am învățat nici carte, că nu m-a dat muma-mea că a fost departe, era zăpada mare. N-am fost, m-a chemat fratele meu în mare să mă duc și nu m-am dus că să mă aduc că am zis că nu plec de acasă că știu că o las pe mama mea”, își amintește o localnică.
Citește și
Petre Sanfiroiu este printre puţinii oameni ai satului care a reuşit să termine liceul.
„Datoria noastră este să fim cinstiți și capabil pe noi îşine siguri să ne protejăm, să ne dirijăm, să fim oameni. După mine n-ar trebui război. N-ar trebui, cum să spun eu. După mine nu mi-ar trebui nici polițai. Pe cuvântul meu, mi-ar trebui polițai, procuror, judecător. Să fie toată lumea cinstită.”, spune el.
Proiectul de cercetare "Harta longevității în România", desfășurat la nivel național de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, analizează factorii care influențează longevitatea seniorilor din localitatea Cireşu, urmând să prezinte concluziile.
