"Pasiunile mele sunt acestea: să nu beau şi să evit să fac sex", scria Woody Allen la rubrica "Pasiuni" din CV-ul său.
Descoperit în arhiva fostului agent de presă al cineastului, Max Liebman, acest document, care abundă în fraze glumeţe, a fost redactat în 1965 şi prezintă cariera lui Woody Allen, pe atunci în vârstă de 30 de ani, care includea deja în acea epocă numeroase scenarii pentru televiziune, numere de stand-up şi un scenariu de film - cel pentru comedia "What's New Pussycat".
Totodată, CV-ul exprimă determinarea cineastului american de a scrie, regiza şi juca doar în propriile filme. "Nu sunt interesat să scriu (scenariul) unor filme în care eu nu apar într-un rol major (rol principal sau rol secundar) şi nu voi adapta operele nimănui, în niciun format, pentru că sunt interesat doar de scenarii originale", spunea Woody Allen, în acelaşi document.
În anul următor redactării CV-ului, Woody Allen a regizat primul său film, "What's Up, Tiger Lily?", şi, de atunci, nu s-a uitat niciodată în urmă, respectând declaraţia-promisiune din acel document.
Printre alte elemente amuzante trecute în CV se află o serie de mărturisiri inedite ale artistului, precum acestea: cineastul cânta "la mai multe instrumente muzicale, dar la toate foarte prost", prefera fetele "drăguţe, amuzante, strălucitoare, nevrotice şi cărora le plac batoanele de ciocolată Hershey", oferea bani părinţilor săi pentru ca aceştia să îl lase în pace şi a fost "dat afară" atât de la Universitatea New York, cât şi de la City College of New York, pentru că era "un student slab pregătit".
Woody Allen, născut la New York, este unul dintre cei mai importanţi regizori de film, scenarişti şi actori americani. Allen scrie scenariile, regizează şi joacă în majoritatea filmelor sale. Sursele sale de inspiraţie sunt literatura, sexualitatea, filosofia, psihologia, identitatea evreiască, cinematografia europeană şi oraşul New York, unde s-a născut şi a locuit dintotdeauna. De la "Take the Money and Run", în 1969, Allen a realizat, în medie, un film pe an. Printre acestea s-au numărat filme devenite clasice precum "Annie Hall", "Manhattan" şi "Zelig", dar şi producţii mai puţin pretenţioase precum "Vicky Cristina Barcelona".
Cineastul american a fost recompensat în 2012 cu premiul Oscar la categoria cel mai bun scenariu original pentru filmul "Miezul nopţii în Paris/ Midnight in Paris".
