Cu toţii râvnim la primăveri frumoase. Sătui de frig şi întuneric, aşteptam mângâierea razelor soarelui. Ce nu ştim însă este că pentru astenie nu suntem altceva decât nişte…baterii umane.
Deşi ne bucurăm de iernile scurte, surplusul de lumină ne face mai vulnerabili. Ne supraîncarcă. E bine de ştiut că primele semne ale asteniei apar toamna, când corpul nostru intră treptat în hibernare. Natura funcţionează împotriva noastră când anotimpurile îşi predau ştafeta. O parte din noi ne spune că am putea face mai mult, ne trezim cu o slăbiciune inexplicabilă sau mai rău….cu o depresie. Deşi în ochii tuturor, inclusiv ai noştri, suntem clinic…sănătoşi.
Citiţi articolul integral pe elacraciun.ro