Recomandare din top articole
Un sondaj realizat de CIRA arată o creștere a îngrijorărilor românilor legate de consumul de droguri. Conform datelor, 66% dintre respondenți consideră că acest consum a crescut semnificativ în ultimii ani, iar 77% susțin necesitatea unor pedepse mai severe pentru traficanți și distribuitori.
Invitată în cadrul rubricii Sfat de Sănătate, psihologul Yolanda Crețescu a subliniat că adicțiile au atât cauze genetice, cât și sociale, iar comportamentele de dependență se formează adesea prin mimetism în mediul familial. Copiii, fiind vulnerabili, sunt expuși la riscuri încă de la vârste fragede, observând comportamente problematice precum consumul de alcool, tutun sau folosirea excesivă a tehnologiei.
Psihologul a explicat faptul că „adicțiile nu sunt doar o problemă de alegere personală, ci sunt influențate de factori genetici care pot predispune o persoană la dependență, însă, la fel de important este mediul în care trăiește acea persoană”. Yolanda Creţescu atrage atenția asupra faptului că un factor major care contribuie la dezvoltarea dependențelor este mediul familial. „Copiii, fiind extrem de vulnerabili, sunt expuși la riscuri de la vârste fragede, atunci când văd comportamente de consum problematice, cum ar fi alcoolul, tutunul sau tehnologia”, a spus psihologul.
Psihologul Yolanda Crețescu a tras atenția şi asupra vârstei din ce în ce mai scăzute la care copiii sunt expuși la acest fenomen. „Vedem tutun la 7 ani, vedem consum de substanțe la 9, 12-13 ani. Asta face creierul să nu se mai poată dezvolta la parametrii lui optimi și adicția să fie din ce în ce mai greu de combătut.” Acest aspect este extrem de alarmant, deoarece consumul timpuriu de droguri poate afecta dezvoltarea sănătoasă a creierului și poate duce la adicții pe termen lung.
„Comportamentul adictiv este generat de modul în care ne raportăm la copiii noștri. Copilul care este timid, retras sau trăiește într-un mediu familial toxic va fi predispus să caute acceptarea în anturajul său.” Aici intervine presiunea grupului, un factor semnificativ în debutul consumului de substanțe la adolescenți. În aceste situații, tinerii pot ceda presiunii sociale pentru a se integra, devenind victime ale fenomenului cunoscut sub numele de bullying de consum.
„Dacă nu ești la țigară, de ce să fim tovarăși cu tine?”, a exemplificat psihologul, evidențiind cum presiunea de a se conforma normelor impuse de grupul de prieteni îi poate determina pe adolescenți să adopte comportamente dăunătoare, inclusiv consumul de țigări și alte substanțe periculoase.
Citește și
În opinia sa, problema consumului trebuie abordată cu empatie, ca o boală ce necesită tratament și nu doar pedepse severe. „Tratamentul este esențial, mai ales în cazul copiilor și adolescenților, iar prevenția ar trebui să fie prioritatea numărul unu”, a mai spus medicul. Psihologul susține necesitatea unor programe naționale de prevenire a consumului de droguri și dezvoltarea unor centre specializate de dezintoxicare și sprijin psihologic. Aceasta afirmă că „este esențial să avem mai mulți specialiști, în special psihiatri care să trateze cazurile de adicție la copii și adolescenți”.
Conform sondajului, 64% dintre români consideră că un program național de prevenire a consumului de droguri este vital, iar 45% cred că dependenții ar trebui să primească mai mult sprijin din partea instituțiilor. În concluzie, prevenția, educația și suportul psihologic sunt esențiale pentru a aborda eficient problema consumului de droguri în România, oferind soluții de tratament și sprijin, în locul pedepsirii stricte a celor afectați.
