Sunt persoane care nu au nicio problemă să stea vreme îndelungată în frig, alţii dârdâie bine de tot şi abia aşteaptă să intre la căldură.
Creşterea rezistenţei organismului la frig se face într-un anumit mod pentru a se putea crea reflexe puternice de apărare la aceşti factori de mediu.
“Călirea este metoda prin care se folosesc factorii naturali; după anumite principii şi reguli se realizează mărirea rezistenţei generale a organismului faţă de variaţiile bruşte ale factorilor mediului extern şi faţă de îmbolnăviri. Această metodă combinată cu exerciţiile fizice în aer liber duce la creşterea accentuată a rezistenţei generale a organismului. Pentru sportivi călirea capătă o importanţă deosebită deoarece antrenamentele şi competiţiile se desfăşoară în condiţii de mediu diferite, uneori extreme. Randament maxim dau numai sportivii de performanţă cu un grad înalt de călire”, susţine Cătălina Culea, în volumul „Igienă şi Elemente de Nutriţionism”, citat de Adevarul.
“Se realizează prin variaţia intensităţii factorilor de mediu precum şi a duratei în timp a acţiunii acestora. Călirea începe în sezonul cald când organismul este mai puţin solicitat de mediul extern. Temperatura apei şi aerului sunt mai ridicate, expunerea la soare când razele sunt mai puţin intense, creşterea treptată a duratei de expunere de la minute la zeci de minute. Durata nu trebuie exagerată la început pentru a evita apariţia de modificări negative… Călirea se efectuează sistematic, continuu, din prima copilărie până la vârsta înaintată. Se combină 2-3-4 factori: băi de aer, apă, soare în acelaşi timp; proceduri diferite cu apă, expunere la aer cald rece, umed, uscat, vânt, ploaie toate combinate cu exerciţii fizice. Gimnastica de dimineaţă în aer liber, urmată de proceduri de călire cu apă, exerciţii fizice, exerciţii de respiraţie controlată. Practicarea de sporturi în aer liber, ciclism, crosuri, orientare turistică, schiului, înotului etc. oferă posibilitatea menţinerii unui grad înalt de călire cu efecte dintre cele mai favorabile asupra sănătăţii, puterii de muncă”, explică Cătălina Culea.