Indiferent că alegem marea sau muntele în acest concediu, este extrem de important să ținem cont de mai multe aspecte atunci când căutăm cazarea, susține președintele InfoCons, Sorin Mierlea, prezent în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN.
”Dacă tot ne-am hotărât și am plecat în concediu și ajungem într-o stațiune, sau într-o localitate montană, este foarte important să înțelegem că unitățile de cazare sunt împărțite în două.
Odată acele pensiuni agroturistice, care au una până la cinci margarete, și unitățile de cazare turistice, cu una până la cinci stele. Ar fi bine ca înainte de a ajunge, să verificăm acea unitate de cazare. Câte stele sau margarete are, când a fost autorizată și pentru ce a fost autorizată.
Pentru că dacă ea este autorizată doar pentru cazare, fără mâncare, dar ei pun pe site că avem și mâncare, trebuie să ne punem un mare semn de întrebare că acel serviciu fiind neavizat, neautorizat, s-ar putea să ne trezim că ne îmbolnăvim sau cine știe ce lanț de trasabilitate, de unde vine mâncarea respectivă. Și putem verifica simplu, în aplicația europeană InfoCons, introducem unitatea de cazare sau agenția de turism și ne spune când a fost autorizată, de ce a fost autorizată și dacă între timp i s-a retras licența, clar renunțăm”, spune președintele InfoCons.
”Dacă am ajuns la hotel, trebuie să verificăm, în primul rând, dacă unitatea respectivă nu are mai multe corpuri de clădire, sau mai multe etaje diferite, unde diferitele etaje sau diferitele corpuri de clădire sunt autorizate separat. Unul de patru stele, și unul de două stele. Pentru că este posibil să plătești patru stele și să fii cazat la două stele. Și aici este o problemă de a înțelege fiecare dintre noi ce drepturi avem.
Trebuie să înțelegem ce înseamnă patru stele și două stele, și aici aș vrea să fac o mențiune, chiar dacă discutăm despre o vacanță în România, patru stele din România nu sunt egale cu patru stele din Ungaria, sau din Franța. Fiecare stat vine cu o anumită conformare cu privire la asta.
După ce ne-am cazat în unitatea respectivă realizăm că avem un frigider cu un mini bar înăuntru. Că avem o cafea în cameră, sau mai știu eu ce minuni, trebuie să avem toate informațiile respective în limba română. Este ca și cum am merge la un supermarket, același lucru trebuie să găsim și acolo”, explică el.
”În al doilea rând, când coborâm la micul dejun, trebuie să avem toate informațiile cu privire la produsele agroalimentare pe care le avem acolo, la fel ca într-un restaurant, sau ca într-un magazin, astfel: ingredientele, aditivi, cantitatea de sare, cantitatea de zahăr, informațiile nutriționale și alergeni. Nu sunt, facem plângere. De ce spun asta? Pentru că s-ar putea să găsim acolo, de exemplu, o băutură carbogazoasă cu 0 zahăr care are multă sare, poate nu multă lume știe asta, până la faptul că poate trei felii de parizer s-ar putea să conțină zahăr mai mult decât o băutură carbogazoasă. Lucruri la care nici măcar nu ne gândim că ar putea exista.
Apa de la toaletă, de la grupul sanitar, de la chiuvetă, trebuie neapărat să scrie dacă este potabilă sau nu este potabilă. Și dacă ceri, trebuie să îți pună la dispoziție informația cu privire la potabilitate apei și faptul că a făcut măcar în ultimele 30 de zile o analiză de potabilitate apei.
Orice unitate cazare care are un mic bar, sau o cofetărie, începând din acest an are obligația de a-ți pune la dispoziție gratuit apă de la resursa publică sau de la chiuvetă, să poți să bei fără să plătești”, a concluzionat Sorin Mierlea în exclusivitate în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN.
