Testele pentru determinarea vârstei biologice oferă informații prețioase despre impactul anumitor obiceiuri pe care le adoptăm asupra vieții și sănătății. De aici putem trage concluzia că o serie de diete, exerciții fizice sau modul în care gestionăm stresul ne pot prelungi viața. Oamenii din alte ţări au descoperit cum pot face asta. În România, însă, speranţa de viaţă a rămas la 76 de ani. Foarte puţin în comparatie cu alte state europene. Din păcate, statul nu se implică foarte mult în a asigura un mediu de trai sănătos. Vedeţi în articolul următor ce puteţi face voi înşivă pentru asta.
Mulţi dintre cei care sunt încă activi la vârste înaintate spun, la unison, că nu îmbătrânirea este problema, ci modul în care o facem. De exemplu, consideră greşită teoria conforma căreia bătrânețea vine automat cu probleme de sănătate cum ar fi durerile de articulații, boli cronice și probleme de memorie. Potrivit acestora, oamenii, în general, nu-și dau seama că acele probleme apar împreună cu lucruri pe care le putem schimba, care sunt reversibile.
Andrew Scott, autor "The Longevity Imperative": Avem deja o viață lungă. Trebuie să o faceţi mai sănătoasă pentru mai mult timp. Trebuie să vă asigurați că sunteți sănătoși cât mai mult timp posibil. Și există lucruri pe care le putem face pentru a îmbătrâni mai bine. Și nu sunt aici să vă spun ceva ce nu știți deja. Este vorba despre a mânca mai bine, despre a nu bea, despre a nu fuma, despre a nu fi obez, despre exerciții fizice. Iar diferența dintre oamenii care fac aceste lucruri și cei care nu le fac este de aproximativ 10 ani de speranță de viață sănătoasă.
O rutină pentru longevitate poate, desigur, să înceapă cu modificarea regimului alimentar, care este pasul cel mai simplu de realizat. Asta şi creştea treptată a activităţii fizice. Apoi intervin suplimentele: creatina, pentru sănătatea mușchilor și a creierului; un tip special de acid gras descoperit recent, acidul pentadecanoic, pentru un somn mai bun şi un creier mai activ sau NAD+, care se regăseste în peştele marin, produsele lactate, ciuperci şi legume verzi. Acesta din urmă încetineşte procesele de deteriorare din organism care au loc odată cu înaintarea in vârstă.
Dyon Forest, artistă: Voi face 90 de ani peste două săptămâni. Și sunt cântăreață, comediantă, artistă, lucrez tot timpul. Și sunt cu ukulele meu. Oamenii cred că, pentru că ești bătrân, nu valorezi atât de mult. Asta este ceea ce am văzut eu.
Harriet Newman Cohen, avocată: Am 91 de ani. Mă simt de parcă aș avea 51 de ani, doar că sunt mult mai inteligentă, mai rapidă. Memoria mea este uimitoare. Îmi amintesc lucruri de atunci. Îmi amintesc lucruri de acum. Sunt una dintre cei norocoși.
În România, potrivit ultimului recensământ, doar 0,5% din populaţie a trecut de 90 de ani. Asta înseamnă puţin peste 100.000 de persoane. Iar speranţa de viaţă în ţara noastră este de 76 de ani, ceea ce ne plasează pe al treilea loc de la coada clasamentului, în Europa. Există, desigur, lucruri pe care autorităţile le pot face ca să crească aceste statistici.
Lăcrămioara Frăsineanu, manager proiecte FDVDR: În ultimele decenii statul a făcut prea puțin pentru acest domeniu. În cadrul Senatul Științific al FDVDR am dezvoltat programul Longevity, care își propune susținerea oricărui demers științific în ceea ce privește longetivatea. De asemenea, lucrăm în prezent la dezvoltarea unei hărți a longevității, care ar putea fi instrumentul de pornire a unor politici publice pentru susținerea îmbătrânirii active.
Pe tot continentul european, speranța de viață a înregistrat o traiectorie ascendentă în ultimele decenii.
