Cum ne pregătim de Sărbătorile de Paști. Sfaturi utile pentru trup și suflet

Paștile este o sărbătoare simbolică, a reînnoirii și împrospătării. Postul este și el parte din acest proces, reprezentând din punct de vedere alimentar o dietă prin excelență vegetariană, cu un caracter de cruțare hepatică – pune în repaus secreția biliară și funcția hepatică.

“Trebuie să ne asigurăm că facilităm trecerea organismului nostru de la un regim alimentar sărac în grăsimi și proteine animale, bogat în legume și fructe, la dieta de sărbătoare, complet diferită de cea anterioară. Dieta de sărbătoare ne solicită corpul, forțându-l să funcționeze la capacitate maximă de digestie (pe toate căile lui metabolice) și poate să genereze semne și simptome de surescitare”, ne spune Dr. Luminița Florea, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice din cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic și tratament.

Astfel, este important atât modul în care gătim și combinăm alimentele, dar și cantitătile pe care le consumăm.

Astfel, produsele bogate în proteine animale precum carnea de miel, drobul sau ouăle trebuie preparate cât mai dietetic, primăvăratic: la cuptor, la abur, la grătar, prin fierbere, evitând pe cât posibil prăjelile sau alimentele cu un conținut mare de grăsimi animale sau uleiuri.

Preparatele grele vor fi acompaniate de cât mai multe vegetale proaspete și legume de sezon.

De asemenea, doctorul îndeamnă la moderație privind dulciurile, făinoasele, dar și băuturile dulci carbogazoase sau alcoolice.

Este bine să consumăm porții cât se poate de mici de alimentele cu digestie dificilă (friptura de miel sau ied, drobul, ouăle, cozonacul, pasca) și porții cât mai generoase de fructe și legume - surse naturale de fibre, care ajută la digestia alimentelor mai puțin digerabile.

Un meniu “prietenos”, dar tradițional, de Paști, ar putea arăta astfel:

Mic dejun

Varianta 1: 1 - 2 felii de cozonac cu lapte sau cafea (respectiv derivate din lapte - sana, kefir, lapte bătut);

Varianta 2: o bucată medie de pască (un triunghi cam cât o palmă) cu lapte sau cafea;

Prânz

Varianta 1: o bucată mică/ medie de friptură de miel/ ied (aprox, cât o palmă) cu o salată generoasă de primăvară drept garnitură;

Varianta 2: o porție mică/ medie de drob, alături de ouăle roșii tradiționale (max 1-2 buc) cu multe legume de sezon lângă ele (ridichi, ceapă sau usturoi verde, salate, roșii, castraveți);

Cină

De evitat carnea, drobul sau ouăle (pe care le-am avut deja în meniul din timpul zilei), de preferat în schimb brânzeturile (brânză dulce, cas, mozarela, brânză telemea) sau peștele/ fructele de mare, alături de legume la grătar sau salate de crudități.

Alcoolul este recomandat cu moderație – o porție pentru doamne, respectiv maxim două porții pentru domni (porția fiind reprezentată, de exemplu, de 1 pahar de vin alb/ roșu, adică 150-200 ml/ zi).

În plus, gustările dintre mesele principale trebuie să se regăsească doar în categoria fructe și legume.

“În concluzie, sărbătorile pascale trebuie să se caracterizeze prin mese fără excese de alimente din punct de vedere cantitativ sau caloric și un consum mic sau moderat de alcool.

În plus mișcare, cât mai multă mișcare! Între mese, înainte sau după mese, de la simple plimbări până la sport în aer liber, pentru a reuși să se consume o bună parte din excesul caloric adus de aceste alimente speciale din meniul de Paște.”, încheie dr. Luminița Florea.

Cel mai adesea, comportamentul alimentar se află în strânsă legătură cu comportamentul social. Sărbătorile, mai ales cele religioase, în orice cultură, sunt un prilej de a aduce oamenii în sânul familiei. Pare și este un lucru minunat, însă în societatea de azi sunt o mulțime de oameni singuri pentru care această întrebare firească pentru cei cu familii, ”Ce faci de Sărbători?” este o întrebare generatoare de tristețe, furie și, uneori, rușine.

Perioada sărbătorilor este o perioadă mai dificilă pentru această categorie de oameni deoarece se accentuează sentimentele de singurătate și inadecvare.

Alexandra Siru, psiholog în cadrul centrului ProVita, oferă cateva sfaturi punctuale care ne pot ajuta să ne eliberăm de presiunile cutumelor sociale:

- Ați putea gândi: ”abia aștept zilele libere de Paște să mă odihnesc, citesc, relaxez, uit la filme, merg la sală” și orice v-ar plăcea să faceți în restul timpului dar sunteti prea ocupat(ă);

- Ați putea cere sprijin prietenilor? Unii dintre cei singuri se simt jenați să își întrebe prietenii despre planurile de Sărbători gândindu-se că deranjează sau se fac de râs pentru că ei nu au.

- Ați putea merge să vă oferiți compania altor persoane singure și în suferință (nimic nu ne înalță sufletește mai mult decât a oferi ceea ce avem noi nevoie) aflate în azile, cămine, orfelinate;

- Ați putea suna prieteni și cunoștințe vechi pe care din diverse motive le-ați neglijat și să profitați de zilele libere să reluați legătura;

- Ați putea căuta din timp evenimente pentru oameni singuri;

- Ați putea pur si simplu să leneviți și să vă uitați la comedii, bucurându-vă de faptul că nu trebuie să mergeți la serviciu!

Deci cum ne pregătim de Paște? Trebuie să încercăm să fim pozitivi, să ne ferim de excese, să facem mișcare, să ne respectăm pe noi înșine și ceea ce ne înconjoară.