Cum putem ajuta copiii să treacă mai ușor peste bolile din colectivitate
Publicat acum 8 minute
Astăzi, mai mult decât oricând, părinții trebuie să fie vigilenți în fața unui pericol nevăzut care amenință adolescenții – drogurile. Dacă în urmă cu două decenii acest subiect era rar discutat, acum a devenit o realitate dureroasă.
Semne aparent inofensive, precum somnolența sau schimbările bruște în comportament, pot fi indicii ale unei probleme mult mai grave.
Cătălin Țone, expert antidrog, atrage atenția că părinții trebuie să fie conștienți de acest „dușman nevăzut”, care nu exista cu aceeași amploare acum 15-20 de ani. Dacă un părinte observă semne precum somnolența accentuată, insomnii, schimbări bruște în comportament sau retrageri inexplicabile de bani, este important să mărească capacitatea de observație. „Părintele trebuie să verifice cu cine se întâlnește copilul, unde se duce, cum își cheltuie banii și, dacă semnele se înmulțesc, să ia în considerare o analiză toxicologică", explică Țone.
Ultimele rapoarte ale Agenției Naționale Antidrog arată că 17% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani au consumat cel puțin un drog ilicit în decursul vieții. Această statistică îngrijorătoare face cu atât mai importantă vigilența părinților.
Odată ce părinții identifică anumite semnale de alarmă, Țone recomandă testele toxicologice, care includ teste de salivă, urină, sânge și, pentru o perioadă mai lungă de detectare, testul foliculului de păr. „Dacă se confirmă consumul, următorul pas este evaluarea dependenței de către un specialist și intervenția medicală și psihiatrică necesară", adaugă expertul.
Dependența de droguri poate evolua rapid, în funcție de tipul de substanță și vulnerabilitatea adolescentului. Tratamentul presupune două etape: detoxifierea și recuperarea psihologică, însă, din păcate, în multe cazuri, sistemul public de sănătate nu oferă suficiente resurse pentru etapa post-cură, care include terapie de grup, terapie ocupațională și sprijin emoțional.
Deși tratamentul poate fi eficient, riscul de recidivă este ridicat, iar șansele de recuperare completă sunt de aproximativ 50%. „Dacă dependența se instalează în adolescență, există puține cazuri în care acești tineri reușesc să scape fără sechele”, avertizează Țone, subliniind că dependența de droguri poate lăsa urme de lungă durată asupra sănătății mentale și fizice, cum ar fi predispoziția către alte vicii sau afecțiuni grave, precum schizofrenia.
Este esențial ca părinții să fie vigilenți, să observe schimbările comportamentale și să acționeze prompt atunci când există suspiciuni de consum de droguri. Dialogul deschis, sprijinul constant și intervenția medicală pot face diferența în recuperarea adolescenţilor aflați în pericol.
