Medicul spune că studiile validate din ultima vreme vorbesc despre importanţa dietei mediteraneene în acest caz, ceea ce înseamnă fructe şi legume proaspete, seminţe, nuci, cereale integrale, ulei de măsline, carne albă şi mai puţină carne roşie, precum şi evitatea alimentelor procesate.
În afară de alimentaţie, pentru a ne menţine creierul sănătos, avem nevoie şi de sport. "Ar trebui să evităm sedentarismul, să avem o activitate fizică săptămânală. E nevoie de 3-4 ore de activitate fizică cumulată într-o săptămână, fie că vorbim de un mers mai alert, înot, mers pe bicicletă, tenis. Toate contribuie la un metabolism care să ajute creierul să-şi menţină un tonus.
Dacă suntem sedentari, suntem predispuşi să avem hipertensiune arterială, să nu mai folosim corect glucoza, să ajungem la diabet sau să avem probleme legate de somn sau comportamente alimentare care nu sunt corecte", a spus medicul Ana Maria Vlădilă, luni, la rubrica Sfat de sănătate cu Andreea Cigolea, de la Antena 3.
Ce se întâmplă în creierul nostru când mâncăm prost
"Toate alimentele pe care le ingerăm sunt descompuse în organism şi folosite pentru a sintetiza compuşi necesari creierului şi organismului, în general - proteine, glucide, lipide. Dacă ingerăm foarte multe alimente procesate, vom avea o calitate mult mai proastă a acestor compuşi pe care îi sintetizăm şi, nefolosind toată glucoza şi lipidele pe care le ingerăm, ele vor ajunge să se cumuleze în depozite de lipide şi asta va duce la obezitate.
Alimentaţia benefică pentru creier
Apoi, apar diabet, hipertensiune şi, astfel, vom creşte riscul de a avea un accident vascular cerebral sau o hemoragie cerebrală", a explicat medicul, referindu-se la consumul de zahăr, alcool şi fast-food.
Zahărul e bun sau nu pentru creier?
În ce priveşte rolul zahărului pentru creier, neurologul explică faptul că depinde foarte mult de unde ne luăm glucoza. Este indicat ca glucoza să vină din fructe, dar şi acestea trebuie mâncate cu limită.
"Dacă vorbim de dulciuri, foarte mult glucide care provin din paste, pâine, atunci acestea au o calitate mai deficitară şi ajung să se depună, să ne influenţeze metabolismul şi să ducă la diabet. Deci, avem nevoie de glucoză, dar trebuie să ne alegem sursele de unde o luăm şi cantitatea să fie proporţională cu activitatea pe care o avem", a explicat dr. Ana Maria Vlădilă.
Cât despre somn, trebuie spus că lipsa lui poate duce la tulburări de concentrare, incapacitatea de a sintetiza informaţii noi şi, "în timp, poate să crească riscul de tulburare cognitivă", a atenţionat medicul.