Illeismul, practica de a vorbi despre sine la persoana a treia, este susținut de cercetările psihologice ca fiind o metodă eficientă pentru a lua decizii mai înțelepte. Potrivit studiilor conduse de Igor Grossmann de la Universitatea Waterloo și Ethan Kross de la Universitatea din Michigan, această tehnică poate ajuta la reducerea impactului emoțiilor negative care ne pot influența raționamentul, mai ales atunci când suntem provocați de stresul cotidian, transmite BBC.
Cercetările lui Grossmann au avut la bază lucrările numeroșilor filozofi prin care au identificat mai multe componente metacognitive esențiale pentru luarea deciziilor înțelepte, cum ar fi umilința intelectuală (n.r o atitudine de modestie și deschidere în fața cunoașterii și învățării, recunoscând limitele propriilor cunoștințe și înțelegând că există întotdeauna mai mult de învățat), recunoașterea perspectivelor altora și căutarea compromisului.
Aceste componente au fost utilizate pentru a evalua raționamentul participanților într-un studiu care le-a cerut să gândească cu voce tare la diverse dileme personale. Studiul a demonstrat că acești factori de raționament înțelept sunt mai buni predictori ai satisfacției de viață și ai calității relațiilor sociale decât testele de IQ.
Mai exact, când vrem să luăm o decizie dificilă, vorbind despre noi înșine la persoana a treia ne poate ajuta să neutralizăm emoțiile care ne-ar putea abate gândirea, permițându-ne să găsim o soluție mai înțeleaptă la problemă.
Illeismul, trucul antic care te ajută să gândești mai clar
Trucul este adesea folosit de politicieni pentru a da cuvintelor lor un aer de obiectivitate. În relatarea sa despre Războiul Galic, de exemplu, împăratul Iulius Cezar a scris „Cezar a răzbunat publicul” în loc de „Eu am răzbunat publicul”. Această mică schimbare lingvistică pare să facă declarația să pară mai mult un fapt istoric, înregistrat de un observator imparțial.
Illeismul, o posibilă soluţie la Paradoxul lui Solomon
Un aspect interesant dezvăluit de cercetări este „paradoxul lui Solomon", care arată că oamenii tind să raționeze mai înțelept în ceea ce privește situațiile altora decât propriile lor probleme. De exemplu, atunci când primim un feedback negativ de la un coleg, putem simţi un sentiment de jenă şi devenim defensivi, ceea ce ne-ar putea determina să respingem opiniile celor din jur, fără să le mai analizăm pe termen lung.
Acest mecanism se explică prin faptul că, în luarea deciziilor personale, emoțiile pot încărca gândirea și pot îmbrăca perspectivele.
În acest context, pentru a testa efectele illeismului, Grossmann și Ethan Kross de la Universitatea din Michigan au realizat un studiu care a demonstrat că utilizarea acestei tehnici crește umilința intelectuală, capacitatea de a recunoaște perspectivele altora și dorința de compromis, îmbunătățind scorurile generale de raționament înțelept.
Un alt studiu a implicat participanți care au ținut un jurnal zilnic timp de o lună, scriind despre experiențele lor fie la persoana a treia, fie la persoana întâi. Rezultatele au arătat că cei care au folosit illeismul au înregistrat o creștere a scorurilor de raționament înțelept și o atenuare a reacțiilor emoționale negative la evenimente provocatoare.
Aceste descoperiri sugerează că illeismul poate fi un instrument util pentru luarea deciziilor și gestionarea emoțiilor, ajutând oamenii să gândească mai clar și să rămână obiectivi în fața stresului cotidian.
