Întoarcerea pe Pământ a astronauților blocați în spațiu a fost amânată din nou. Anunțul făcut de NASA
Publicat acum 4 ore si 41 minute
Femeia a fost extrem de plăcut impresionată de ce a găsit în unitatea spitalicească. Mămica își mai internase fiica în același spital cu ceva timp în urmă și a plecat cu un gust amar și cu gândul că nu se va mai întoarce niciodată. Însă se pare că timpul a rezolvat multe dintre problemele întâlnite acolo.
”De joi seara trăiesc într-o stare de continuă uluire. Am ajuns cu fiica mea la Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș", la camera de gardă, pe seară, la indicațiile medicului de familie, după ce trecusem și printr-o clinică privată pentru consult, unde ne-am dus boi și-am venit vaci, vorba aia veche. Aveam niște emoții groaznice, stătusem cu ea o zi internată acolo, acum 13 ani, într-o mizerie fizică și-un dezastru uman și moral greu de redat în cuvinte. Îmi amintesc cum erau 35 de grade în saloane, afară cald, copilul febril și un medic m-a certat că stau pe culoar cu copilul în curent.
Când am ajuns acum la camera de gardă, m-a luat cu leșin: curat, frumos, rapid, zâmbete, rezolvat situații, sistem informatizat care știa că mai fusesem acolo cu copilul acum 13 ani, prin urmare îi aveau CNP-ul și datele.
Medicii ireproșabili, de la atenție pentru bolnav la respect de-ăla adevărat pentru copil, cu grijă să nu-i lezeze demnitatea, să n-o facă să se simtă inconfortabil. Cu ne scuzați că trebuie să așteptați 5 minute și altele asemenea care nici în privat nu se întâmplă neapărat. Recunosc că-i greu și așa, că te-aștepți veșnic la un mic abuz, la o mică luare la trei păzește, așa că am intrat într-o stare de anxietate cumplită: or vrea ăștia ceva de la mine, or fi medici pe bune, mă rog, nu prea știam cum să reacționez. Până am ajuns eu acasă să iau bagajele, copilului îi recoltaseră analizele și era veselă ca un cintezoi de ce simpatice sunt asistentele și cum zâmbesc și cum n-o doare.”
Continuarea AICI.
