Antena 3 CNN Life Băieții și bărbații se confruntă cu o „criză a conexiunii”, spun experții. Psiholog american: „Duce la depresie și anxietate”

Băieții și bărbații se confruntă cu o „criză a conexiunii”, spun experții. Psiholog american: „Duce la depresie și anxietate”

Mia Lungu
3 minute de citit Publicat la 18:59 21 Iul 2024 Modificat la 18:59 21 Iul 2024
barbat anxietate depresie tristete
Bărbat cu stare de anxietate. Sursa foto: Getty Images

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, ne deconectăm de laturile noastre sensibile din cauza unei culturi a băieților care nu încurajează și nu susține aceste abilități, susține Dr. Niobe Way, profesor de psihologia dezvoltării la Universitatea din New York, care a efectuat cercetări privind dezvoltarea socială și emoțională a adolescenților timp de aproape patru decenii, potrivit CNN.

„Ai nevoie de capacitatea ta de a te asculta pe tine însuți și pe ceilalți cu curiozitate față de ceea ce se întâmplă. Ai nevoie de inteligența ta emoțională și relațională incredibilă, care este partea ta sensibilă, pentru a fi fericit și conectat la tine și la ceilalți. Întrebarea ar putea fi de ce această deconectare de la partea sensibilă duce la depresie, anxietate și singurătate.”, spunea aceasta.

Care sunt efectele lipsei de conexiune

Psihologul american a explicat cum negarea laturii sensibile la bărbați poate duce la furie, agresivitate și, mai departe, la violență.

„Începem să ne deconectăm de noi înșine pentru că nu ne putem exprima latura noastră sensibilă, care este naturală și necesară pentru conectare. De aici depresia, anxietatea, singurătatea. Uneori dezvoltăm un sentiment de alienare în izolare care se transformă în furie. 

Trebuie să fii dispus să fii vulnerabil și moale pentru a fi conectat la alți oameni. Deci, odată ce nu ești dispus să faci asta, îți este greu să te înțelegi cu alți oameni. Apoi, asta poate duce la furie și frustrare.”, a explicat expertul citat de CNN.

„Avem o criză a conexiunii (și a deconectării de la sine), iar unul dintre simptome este o criză a sănătății mintale. Criza conexiunii este cauzată în mod fundamental de cultura băieților care încurajează duritatea în detrimentul sensibilității, sentimentului, stoicismului, vulnerabilității, autonomia în detrimentul conexiunii, când, de fapt, avem nevoie de ambele laturi ale umanității noastre pentru a supraviețui.

Dar, în al doilea rând, ierarhia este despre a fi mai degrabă dur decât moale și a nu-ți păsa, a nu asculta, a nu prețui prieteniile, a nu face nimic atunci când băieții nu au prietenii bune și a ignora pur și simplu, a spune că este irelevant.”, a mai subliniat ea.

Soluții pentru a ne reconecta la noi înșine

„Este vorba despre crearea unei culturi care să se alinieze cu natura și nevoile noastre. Sensibilitatea și stoicismul funcționează împreună. Trebuie să recunoaștem cultura în care înotăm. Trebuie să recunoaștem că ne-o facem singuri. Nu este vina bărbaților. Nu este vina femeilor. Nu contează pe cine dai vina acum, nu e vina cuiva. Este cultura pe care am creat-o împreună. Dar ideea este că noi toți perpetuăm această cultură care ne stă în cale.

Apoi, am clasificat și sexualizat ceea ce este pur și simplu uman. Am atribuit gândirea și sentimentele unui anumit gen. Astfel, gândirea ca fiind masculină și sentimentele ca fiind feminine, stoicismul ca fiind masculin și vulnerabilitatea ca fiind feminină. Am sexualizat ceea ce este fundamental uman.

Avem capacitatea de a asculta cu curiozitate: „Ce pot afla despre tine de la tine? Dar, de asemenea, ce pot învăța despre mine de la tine?”, și astfel să ne privim unii pe alții cu uimire. Această inteligență relațională naturală este, într-un fel, rădăcina schimbării culturale. Odată ce începem să facem acest lucru (să ne ascultăm reciproc cu curiozitate), începem să ne vedem mai bine pe noi înșine și începem să ne vedem mai bine unii pe alții în afara unui set de stereotipuri dăunătoare. Începem să ne vedem umanitatea comună, nu doar asemănările, ci și diferențele, și începem să vedem oamenii așa cum ne vedem pe noi înșine.”, a mai explicat expertul în psihologie.

×
x close