Atenție! Ce este un stop cardio-respirator și cum îl recunoști

Ce este stopul cardiorespirator (SCR)?

Citește și: Radu Tudor, despre starea lui Mihai Constantinescu: „Se luptă infernal ca să trăiască. Un model de eleganță și demnitate”

Stopul cardio-respirator (SCR) semnifica absenta respiratiei si circulatiei spontane.

Oprirea simultana  a respiratiei si circulatiei este extrem de rara si se produce atunci cand organismul este distrus brusc si masiv, ca de exemplu in accidentele foarte grave. In majoritatea cazurilor una dintre functiile vitale se opreste prima si secundar cealalta.

In cazul stopului respirator primar, inima va continua sa bata un interval variabil de timp. Schimbul gazos la nivel pulmonar continua pana se epuizeaza “rezerva” de aer din plamani. In perioada cat inima bate, pulsul arterial este prezent. Apoi lipsa oxigenului la nivelul muschiului inimii va conduce la oprire cardiaca. Timpul in care survine oprirea cordului, secundara opririi respiratiei, este variabil si depinde de mai multi factori ca rezistenta cordului la hipoxie, cantitatea de oxigen in sange etc. In oprirea primar respiratorie exista un interval “de gratie” scurt, in care activitatea cardio-circulatorie este inca prezenta. Fara interventie terapeutica imediata, ce consta in ventilatie artificiala, cordul se opreste.

Prin stopul cardiac se intelege incetarea brusca si neasteptata a circulatiei la un pacient care nu era previzibil ca ar putea sa moara in acel moment. Oprirea primar cardiaca este urmata automat de oprirea respiratorie, care insa de obicei nu este precizata, deoarece este subinteleasa.

Fiziopatologic, cand cordul se opreste, dispare imediat si circulatia sangelui, astfel incat tesuturile nu mai primesc oxigen. Cum singurele rezerve de oxigen sunt cele care se gasesc in sangele arterial ce iriga acel tesut, hipoxia tisulara apare rapid si se manifesta mai intai la nivel cerebral. Starea de constienta este pierduta brusc. Se instaleaza apneea, adica dupa cateva respiratii agonice victima nu va mai respira, ca rezultat a lipsei de oxigen a centrului respirator. Deci oprirea primar cardiaca inseamna de fapt intotdeauna oprirea cardio-respiratorie de la  inceput, pentru ca in acest caz nu exista un “interval de gratie”, cu pastrarea respiratiei.

Stopul cardiac si respirator se interconditioneaza: stopul cardiac induce stopul respirator in 20-30 sec., iar stopul respirator pe cel cardiac intr-un interval de 3-10 min.

Cum putem recunoaste stopul cardiac?

•     Victima sau pacientul este inconstient (pierderea cunostintei apare in 10-15 secunde de la stop)
•     Lipsa respiratiei sau respiratii agonice
•     Pielea este palida, iar apoi devine cenusie (cianoza)
•     Absenta pulsului la carotida (nu il cautam mai mult de 10 secunde)
•     Pupilele dilatate (se numeste midriaza fixa, dar nu este un totdeauna un semn sigur).

Nu este recomandat sa ascultam cordul sau sa masuram tensiunea arteriala, deoarece se pierde timp pretios.

• Resuscitarea cardiopulmonara (RCP)
• Resuscitarea cardiopulmonara (RCP) reprezinta manoperele medicale ce trebuie efectuate atunci cand avem in fata un pacient cu un stop cardiac si/sau respirator.

Victimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre de resuscitare in cel mai scurt timp posibil. Resuscitarea asigura o circulatie sanguina cu un debit cardiac mic, dar esential catre inima si creier. Aceasta creste probabilitatea reluarii ritmului cardiac normal. Compresiile toracice pot salva viata victimei, daca nu poate fi aplicat un soc electric (defibrilare) in primele 5 minute dupa stop.

Sursa: chirurgievasculara.ro