Alexandria se scufundă, plajele dispar sub ape, marea crește. Cum e viața de zi cu zi a pescarilor de aici: ”Am încredere în ce văd eu”

Pe coasta egipteană a Mediteranei, în satul pescăresc El Max de lângă Alexandria, viața se desfășoară sub umbra unui viitor nesigur. Pe măsură ce nivelul mării crește, iar plajele dispar sub ape, localnicii refuză să-și părăsească casele și marea care le-a fost sursă de trai și identitate timp de generații, scrie The Guardian.

Într-o dimineață luminoasă de ianuarie, în El Max -  sat de coastă aflat la vest de Alexandria, al doilea oraș ca mărime din Egipt - pescarul Ahmed Gaz își întinde plasa pe plajă, după ce și-a descărcat capturile în zori. Asemenea multora dintre locuitorii zonei, Gaz s-a născut și a crescut pe malul apei.

‹ ›

„Toată viața mea este legată de mare. Munca mea, traiul meu, totul depinde de ea”, spune el.

Dar El Max, ca și întreaga coastă mediteraneană a Egiptului, se confruntă cu pericole din ce în ce mai mari. Alexandria este inclusă pe lista orașelor care se scufundă, alături de Veneția, Miami sau Jakarta. Un raport recent al IPCC avertizează că, în lipsa unor măsuri eficiente, mii de kilometri din delta Nilului ar putea fi înghițiți de ape până în anul 2100.

Pe lângă creșterea nivelului mării, zona El Max este amenințată de tasarea terenului, eroziune costieră, poluare industrială și chiar riscuri seismice, toate amplificând vulnerabilitatea comunității.

În ciuda acestor amenințări, cei mai mulți locuitori ai El Maxului nu intenționează să plece

Un studiu realizat de Centrul Mixt de Migrație, pe baza interviurilor cu 100 de localnici, a constatat că 90% dintre respondenți nu iau în considerare relocarea, iar doar o mică parte consideră creșterea nivelului mării drept o amenințare reală.

„Eu am încredere în ce văd cu ochii mei, nu în previziuni”, spune Gaz cu convingere.

Mohamed Abdrabo, directorul Centrului de Cercetare pentru Adaptarea la Schimbările Climatice din cadrul Universității din Alexandria, consideră că lipsa de reacție are și o explicație pragmatică. „Problema e că, atunci când vorbim despre efectele creșterii nivelului mării, ne referim la ce se va întâmpla până în 2100. Iar în contextul economic actual, oamenii nu sunt preocupați de un viitor atât de îndepărtat”, explică el.

Totuși, comunitatea locală simte deja efectele schimbărilor climatice, chiar dacă nu le atribuie cauzei reale. „Anul ăsta, marea a avansat în spatele insulei de lângă farul din El Max. Înainte trebuia să înotăm până acolo, acum putem ajunge pe jos”, spune un tânăr pescar de pe plaja El Fanar. Altul adaugă: „Înainte prindeam și 50 de kilograme de pește pe zi. Acum, dacă avem 10 kilograme, e bine.”

„Alexandria a trecut de-a lungul istoriei prin mai multe catastrofe naturale și a supraviețuit”

Yasmine Hussein, cercetătoare în domeniul schimbărilor climatice din Alexandria, spune că pentru locuitorii orașului, ideea unei amenințări climatice nu este nouă. „Alexandria a trecut de-a lungul istoriei prin mai multe catastrofe naturale și a supraviețuit”, explică ea. De la fondarea sa de către Alexandru cel Mare în 331 î.Hr., orașul a fost lovit de cel puțin șapte sau opt tsunami-uri, cel mai devastator în anul 365 d.Hr., declanșat de un cutremur în Creta. Acesta a distrus complet portul antic, iar o parte din vestigiile orașului, inclusiv templele lui Alexandru și Cleopatra, se crede că sunt încă sub apă.

Un alt tsunami major, în 1303, a dus la scufundarea celebrului Far din Alexandria, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. „Se spune că viața Alexandriei este un ciclu. Se naște, se dezvoltă, apoi dispare treptat și renaște din nou, ca o pasăre Phoenix”, afirmă Hussein.

În prezent, ciclul renașterii este amenințat de dezvoltarea urbană accelerată. În ultimele două decenii și jumătate, orașul a pierdut peste 40% din plajele sale din cauza eroziunii, a construcțiilor masive și a privatizării unor zone de coastă. „Totul se petrece cu o viteză fără precedent”, spune Hussein.

Prima comunitate din Egipt și din Africa „pregătită pentru un tsunami”

Deși în 2023 Alexandria a fost desemnată de UNESCO ca prima comunitate din Egipt și din Africa „pregătită pentru un tsunami”, specialiștii locali consideră că orașul nu este de fapt pregătit. „Dacă mâine ar avea loc un cutremur în apropiere, ce am face?”, întreabă retoric cercetătoarea.

Ca măsură de protecție, autoritățile au instalat blocuri de beton de-a lungul falezei, dar experții avertizează că soluția nu este sustenabilă. „Apa trece pe sub ele și ajunge în sol”, spun specialiștii.

O parte dintre pescarii din El Max au fost deja relocați în blocuri de locuințe mai în interior, după ce casele lor au fost afectate de inundații. Însă adaptarea este dificilă.

„Sunt ca un pește. Dacă mă scoți din mare, mor”, spune As Elsayed Ibrahim, un pescar local.

„Egiptenii, în general, sunt foarte legați de pământul lor”, afirmă Abdrabo. Această legătură profundă se simte mai ales în comunitățile care trăiesc din pescuit sau agricultură. El subliniază că orice plan pe termen lung trebuie să țină cont de această realitate. „Orice ai face în zonele de coastă, natura va reacționa. Nu poți câștiga în fața naturii.”

Umm Amr, o vânzătoare care de-o viață are un chioșc pe plaja El Fanar, spune că deși la început nu credea în riscurile climatice, perspectiva i s-a schimbat. „M-am speriat când am văzut ce s-a întâmplat anul trecut la Derna, în Libia. Dacă i s-a întâmplat vecinului nostru, se poate întâmpla și aici.”

„Vor să ne mutăm, dar eu nu știu unde să mă duc”, spune ea. „Am crescut pe nisipul din El Max, între oameni care se iubesc. Marea asta e sufletul meu. Nu pot trăi fără ea.”

Pentru locuitori, despărțirea de mare e mai grea decât orice pericol

„Mai bine rămânem aici și învățăm să ne adaptăm”, spune Yasmine Hussein, care propune colaborarea orașelor vulnerabile la inundații din întreaga lume pentru a găsi soluții comune. „Tot ce cerem e să ni se dea uneltele de care avem nevoie pentru a învăța cum să ne adaptăm.”

Ministerul Resurselor de Apă și Irigații din Egipt a transmis că proiectele din Alexandria fac parte dintr-un plan amplu de protejare a zonelor de coastă împotriva efectelor schimbărilor climatice. Potrivit unei declarații oficiale, scopul acestora este „protejarea cetățenilor, a infrastructurii și stabilizarea zonelor rezidențiale, industriale și joase aflate în pericol din cauza creșterii nivelului mării”.