Cuvântul „manifest”, cu sensul de a visa sau de a face ca dorințele să devină realitate, a fost desemnat cuvântul anului 2024 de Cambridge Dictionary, datorită popularității sale explozive, inspirată de celebrități și promovată intens pe rețelele sociale, transmite The Guardian.
Deși cuvântul nu este nou – folosit încă din anii 1300 cu sensul de „clar” sau „evident” –, atenția recentă se concentrează pe utilizarea sa ca verb, ilustrând puterea vizualizării și a gândirii pozitive pentru realizarea viselor.
Originea cuvântului „manifest” este înrădăcinată în limba latină și franceză, fiind folosit de Chaucer în secolul al XIV-lea și de Shakespeare, atât ca substantiv, cât și ca verb. Spre exemplu, în Regele Lear, Shakespeare folosește termenul pentru a denunța trădările evidente ale unui personaj.
În secolul XX, „manifest” a căpătat un nou sens, asociat cu spiritualismul și ideea de „a face visurile să devină realitate” prin simpla putere a intenției. Totuși, popularitatea actuală a acestui sens a fost amplificată în era pandemiei, mai ales pe TikTok, unde metode precum „3-6-9” – scrierea dorințelor de trei ori dimineața, de șase ori la prânz și de nouă ori seara – au acumulat miliarde de vizualizări.
Celebritățile și puterea „manifestării”
Printre celebritățile care au susținut public puterea „manifestării” se numără cântăreața Dua Lipa, care a atribuit succesul său conceptului: „Cred cu tărie în ideea de a pune intențiile în lume. Subconștient, începi să lucrezi spre ele. Nimic nu este prea mare.”
Simone Biles, gimnasta laureată olimpică, a declarat că a vizualizat succesul încă din copilărie, atribuindu-și performanțele practicii „manifestării”.
Wendalyn Nichols, managerul editorial al Cambridge Dictionary, a explicat alegerea cuvântului anului: „Căutările pentru ‘manifest’ au crescut semnificativ în 2024, cu peste 130.000 de interogări pe site-ul nostru. Popularitatea sa demonstrează cum sensurile cuvintelor evoluează odată cu timpul.”
Între știință și pseudostiință
Deși „manifestarea” a devenit un trend global, specialiștii atrag atenția asupra lipsei de baze științifice. Profesorul Sander van der Linden de la Universitatea Cambridge consideră fenomenul o formă de „gândire magică”: „Proceduri precum metoda 3-6-9 promovează comportamente obsesive, fără beneficii evidente. Totuși, în contextul pandemiei, nu putem blama oamenii pentru că au căutat speranță.”
Cu toate acestea, Van der Linden subliniază importanța deosebirii între gândirea pozitivă – benefică pentru sănătatea mentală – și credința că realitatea poate fi schimbată doar prin forța minții: „Prima este sănătoasă, în timp ce a doua rămâne o pseudostiință.”
Semnificația cuvântului „manifest”
Pe lângă sensul său modern, cuvântul „manifest” are și alte utilizări istorice: o listă detaliată a mărfurilor unui vas (din 1561) sau conceptul politic „manifest destiny” din secolul al XIX-lea, legat de expansiunea americană spre Vest.
Cu toate acestea, desemnarea sa drept cuvântul anului 2024 confirmă puterea limbajului de a reflecta aspirațiile și practicile sociale ale unei generații în continuă transformare.
