20 martie, echinocțiul de primăvară 2025. Ce înseamnă acest fenomen astronomic

Astăzi, 20 martie 2025, la ora 11:01, ora României, are loc echinocțiul de primăvară, evenimentul astronomic care marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică. Acesta este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică, iar ziua și noaptea devin aproape egale în lungime, scrie earthsky.org. 

Acest fenomen are loc de două ori pe an – în martie și în septembrie – și este esențial pentru schimbarea anotimpurilor. În timp ce echinocțiul din martie aduce primăvara în emisfera nordică, în emisfera sudică marchează începutul toamnei.

Ce înseamnă echinocțiul de primăvară de pe 20 martie

Echinocțiul de primăvară este unul dintre cele mai importante evenimente astronomice ale anului, având un impact semnificativ asupra duratei zilei și a nopții. Denumirea de „echinocțiu” provine din latină, din cuvintele aequus (egal) și nox (noapte), reflectând ideea că în această zi, teoretic, lumina și întunericul se împart în mod egal.

În realitate, ziua este ușor mai lungă decât noaptea, din cauza refracției atmosferice, care face ca Soarele să fie vizibil chiar și după ce a trecut sub linia orizontului. De asemenea, poziția exactă a echinocțiului poate varia ușor de la an la an, din cauza mișcării orbitale a Pământului.

Un alt fenomen interesant asociat echinocțiului este faptul că Soarele răsare exact la est și apune exact la vest, indiferent de locul de pe glob unde te afli. Acest lucru face ca aceste fenomene să fie momente de referință pentru orientare și măsurarea timpului în multe culturi și sisteme astronomice tradiționale.

Începe și primăvara astronomică

Echinocțiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice, un sezon al renașterii și al schimbărilor vizibile în natură. Pe măsură ce zilele devin mai lungi și temperaturile cresc, plantele încep să înmugurească, păsările migratoare revin din regiunile mai calde, iar ecosistemele își reiau ciclurile de viață.

În această perioadă, multe civilizații antice celebrau echinocțiul ca pe un moment sacru, asociat cu fertilitatea, echilibrul și reînnoirea. De exemplu, în cultura persană, echinocțiul de primăvară coincide cu Nowruz, Anul Nou persan, o sărbătoare tradițională care marchează începutul unui nou ciclu de viață.

În emisfera sudică, situația este inversă – echinocțiul din martie semnalează începutul toamnei, cu zile mai scurte, temperaturi mai scăzute și schimbări vizibile în peisaj, cum ar fi îngălbenirea și căderea frunzelor.