Xenoboții au fost creați din celulele stem ale broaștei africane cu gheare (Xenopus laevis) și măsoară mai puțin de un milimetru în diametru.
Existența micuțelor creaturi a fost dezvăluită în 2020, după ce experimentele de laborator au arătat că xenoboții se pot mișca, pot lucra împreună și se pot auto-repara.
Concepuți printr-un efort comun al cercetătorilor de la Universitățile Harvard, Tufts și Vermont, xenoboții le-au făcut creatorilor lor o surpriză: cercetătorii spun că aceștia au dezvoltat un mod de reproducere pe care știința nu l-a mai întâlnit la animalele sau plantele cunoscute.
Participant la studiul dezvoltării xenoboților: "Am fost uimit!"
"Am fost uimit", spune Michael Levin, profesor de biologie și director al Allen Discovery Center de la Universitatea Tufts, unul dintre principalii autori ai studiului.
"Broaștele au un mecanism de reproducere pe care îl folosesc în mod normal. Însă când (celulele stem) sunt eliberate de restul embrionului și capătă șansa de a învăța cum să se comporte într-un mediu nou, nu doar că identifică o nouă modalitate de locomoție, ci, aparent, și o nouă modalitate de a se reproduce", adaugă el.
Celulele stem sunt formațiuni nespecializate care au capacitatea de a evolua în diferite tipuri de celulare.
Pentru a crea xenoboții, cercetătorii au prelevat celule stem vii din embrionii de broască și le-au lăsat să dezvolte prin incubare (creștere într-un mediu special, controlat, n.r.)
Nu au fost efectuate manipulări genetice.
"Cei mai mulți oameni cred că roboții sunt făcuți din metale și materiale ceramice, însă mai important decât din ce este realizat un robot, este ceea ce face robot, și anume, acționează autonom în numele oamenilor", arată Josh Bongard, profesor de știința calculatoarelor și expert în robotică la Universitatea Vermont, coordonator al studiului.
"Astfel, este vorba de un robot dar este, de asemenea, ]n mod evident, un organism realizat din celule de broască nemodificate genetic", continuă el.
Xenoboții se înmulțeau și înainte. Oamenii de știință au amplificat procesul cu ajutorul inteligenței artificiale
Potrivit lui Bongard, cercetătorii au descoperit că xenoboții, care aveau inițial o formă sferică și erau constituiți din aproximativ 3.000 de celule, se pot replica, însă fenomenul se petrecea rar și numai în anumite circumstanțe.
Xenoboții foloseau așa-numita "replicare cinetică", un proces despre care se știe că apare la nivel molecular, dar care nu mai fusese constatat anterior la nivelul unor celule sau organisme întregi.
Cu ajutorul inteligenței artificiale, cercetătorii au testat miliarde de forme "corporale", pentru a-i face pe xenoboți mai eficienți în acest tip de replicare.
Supercalculatorul implicat în studiu a propus o formă asemănătoare literei C, care seamănă cu celebrul joc Pac-Man de la începuturile epocii calculatoarelor personale, în anii '80 din secolul trecut.
Conform celor observate în laborator, un xenobot cu această formă s-a dovedit capabil să detecteze celulele stem dintr-un vas Petri, să adune în ceea ce am putea numi "gura" sa câteva sute de astfel de celule și să le transforme, în decurs de câteva zile, în noi xenoboți.
În clipul următor, xenoboții-părinți colectează și comprimă celulele stem libere în formațiuni din care se pot "maturiza" noi xenoboți.
Iar următorul video arată cum xenobotul "părinte" rotește o "minge" de celule stem care se transformă într-un nou xenobot.
"Programul de inteligență artificială nu a programat aceste dispozitive în felul în care noi ne gândim în mod obișnuit să scriem cod. Le-a modelat, sculptat și a venit cu această formă de tip Pac-Man. În esență, forma este programul (de reproducere). Forma influențează felul în care xenoboții se comportă pentru a amplifica acest proces incredibil de surprinzător", a explicat profesorul Bongard.
Xenoboții reprezintă o tehnologie foarte tânără și încă nu au aplicații practice.
Ca-n "Terminator". Studiul xenoboților, sponsorizat de o agenție care fructifică tehnologia în domeniul militar
Totuși, această combinație de biologie moleculară și inteligență artificială ar putea fi folosită într-o serie de misiuni în organism și în mediul înconjurător, cred cercetătorii.
Aceste sarcini ar putea include, spre exemplu, colectarea microparticulelor de plastic din oceane, inspectarea sistemelor radiculare și medicina regenerativă.
În timp ce perspectiva biotehnologiei capabile de auto-replicare poate stârni îngrijorări, savanții spun că aceste mașini vii sunt izolate în laborator și pot fi distruse cu ușurință, fiind biodegradabile și sub reglementarea experților în etică.
"Sunt multe lucruri care devin posibile dacă profităm de această versatilitate și capacitate a celulelor de a rezolva problemele", concluzionează profesorul Bongard.
CNN notează că studiul xenoboților a fost finanțat în parte de agenția americană pentru proiecte de cercetare avansate în domeniul apărării, un organism federal care monitorizează dezvoltarea tehnologiei pentru uz militar.
Seria Terminator: povestea unei aventuri tehnologice care aproape că a scris epitaful speciei umane
Se spune că viața bate filmul în cele mai multe situații însă se întâmplă uneori ca producții artistice să anticipeze cu o fidelitate surprinzătoare evoluțiile din viitorul apropiat.
În seria "Terminator", eșantioane tehnologice din viitor ajung în prezent iar o corporație privată care lucrează pentru guvern reușește să creeze, pe baza acestor eșantioane, inteligența artificială ce încearcă să distrugă umanitatea.
Din punctul de vedere al inteligenței artificiale, distrugerea umanității este necesară tocmai pentru a face posibil acel viitor, în care roboții domină Pământul și îi vânează pe ultimii oameni rămași în viață.
O trăsătură a viitorului controlat de mașinile războinice o constituie fabricile de Terminatori, unde roboții construiesc alți roboți, cu aparență umanoidă, specializați în exterminarea ființelor umane.
Franciza "Terminator" reunește, până în prezent, șase producții cinematografice: Terminator (1994), Terminator 2: Judgement Day (Ziua judecății, 1992), Terminator 3: Rise of the Machines (Supremația roboților, 2003), Terminator Salvation (Salvarea, 2009), Terminator Genisys (2015) și Terminator: Dark Fate (Destin întunecat, 2019).
Cu excepția lui Terminator Salvation, în toate celelalte filme rolul principal al robotului Terminator T-800 este jucat de actorul Arnold Schwarzenegger.
Clipul următor este trailerul filmului cu care a debutat franciza Terminator.
