SUA și aliații săi au avertizat Rusia cu privire la consecințele ostilităților ulterioare pe fondul comasării a zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina, mișcare pe care serviciile de informații americane au evaluat-o ca pregătire pentru o invazie pe scară largă la începutul lui 2022.
Într-o declarație de marți, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că, deși alianța este pregătită să se angajeze într-un ”dialog semnificativ” cu Rusia, va continua să sprijine Ucraina ”politic și practic”.
Între timp, secretarul de stat adjunct al SUA pentru Europa Karen Donfried, principalul diplomat al administrației Biden pentru Europa, a declarat că SUA și Europa sunt gata să acționeze imediat dacă Rusia intensifică agresiunea împotriva Ucrainei în zilele următoare.
Donfried nu a vrut să dea detalii despre specificul opțiunilor care se discută, dar a spus că nu există nicio opțiune de sancțiuni care nu este de pe masă.
„Cred că acesta este un semnal foarte clar că suntem gata să ne mișcăm într-un mod dramatic dacă Rusia întreprinde o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei”, a spus Donfried, arătând la declarațiile G7, NATO și Consiliul European din ultimele săptămâni.
Cerințele Rusiei
Putin a cerut garanții de securitate de la SUA și NATO, inclusiv un angajament obligatoriu că NATO nu se va extinde mai spre est și nu va permite Ucrainei să se alăture alianței militare, potrivit unui proiect de propunere publicat vineri de Ministerul de Externe al Rusiei.
El a pus tensiunile actuale din Europa pe seama expansiunii NATO după căderea Uniunii Sovietice și a spus că Rusia a fost forțată să răspundă.
Putin a discutat marți despre situație și cu cancelarul german Olaf Scholz, a declarat Kremlinul într-un comunicat. Liderul rus și-a reiterat cererile lui Scholz.
”Vladimir Putin l-a informat pe Olaf Scholz despre propunerile Rusiei cu privire la garanțiile de securitate pe termen lung, obligatorii din punct de vedere juridic, excluzând orice avans ulterior NATO către est, precum și despre desfășurarea de sisteme de arme ofensive în țările adiacente Rusiei”, se arată în comunicat.
Putin a precizat că cererile sale față de NATO nu reprezintă ”un ultimatum”. ”Este acesta un ultimatum sau nu? Bineînțeles că nu", le-a spus el oficialilor de securitate în timpul unei întâlniri la Ministerul rus al Apărării.
”Sperăm la negocieri constructive și semnificative, cu un rezultat final vizibil într-un interval de timp specificat, care ar asigura securitate egală pentru toți”.
Șeful statului a spus că Rusia caută ”securitate egală și indivizibilă în întreg spațiul eurasiatic”, dar a sugerat că nici măcar ”garanțiile pe termen lung, obligatorii din punct de vedere juridic” nu pot fi de încredere, ”pentru că Statele Unite se retrag cu ușurință din orice tratat internațional, care, dintr-un singur motiv sau altul, a devenit neinteresant pentru ei”.
Citând un diplomat rus, agenția de presă de stat rusă RIA Novosti a raportat marți că Moscova și Washingtonul au început contactul cu privire la garanțiile de securitate pe care Putin le caută.
În prezent, la Viena sunt în desfășurare discuții militare și de securitate între delegațiile SUA și cele ruse și există ”posibilitatea” ca ambele părți să ajungă la o înțelegere, a spus RIA Novosti, citându-l pe șeful delegației ruse la Viena, Konstantin Gavrilov.
Cu toate acestea, președintele american Biden a semnalat în mod constant că SUA nu vor face nicio concesiune nici asupra viitorului NATO, nici asupra Ucrainei.
În mod similar, Stoltenberg a avertizat marți Rusia că ”epoca sferelor de influență a luat sfârșit” și a subliniat că Ucraina rămâne partener al NATO.
”Dialogul cu Rusia trebuie să se bazeze pe principiile de bază ale securității europene și să abordeze preocupările NATO cu privire la acțiunile Rusiei și trebuie să aibă loc în consultare cu partenerii europeni ai NATO, inclusiv cu Ucraina”, a spus el.
