În fiecare an, liderii celor mai puternice economii ale lumii (exceptând China) se adună pentru a discuta cele mai importante probleme sociale și economice ale vremurilor. Se pun la aceeași masă liderii a șapte țări – de unde și numele G7, adică Group of Seven: Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie.
Sunt țările care adună 58% din averea netă a lumii.
la acest summit participă cele mai avansate economii ale lumii. Inițial, grupul se numea G8, pentru că făcea parte din acesta și Rusia.
Țara condusă de Vladimir Putin nu se mai așază la această masă din 2014
La acel moment, membrii grupului, inclusiv SUA, conduse atunci de Barack Obama, au decis să dea afară Rusia ca răspuns la anexarea Crimeei, considerată ilegală de către puterile occidentale.
De asemenea, începând din 1977, la aceste întâlniri participă și reprezentanți ai Uniunii Europene, deși blocul comunitar nu are calitate oficială de membru.
Grupul a fost înființat în 1975 ca G6 (Canada a fost invitată să se alăture în 1976) ca reacție la evenimente geopolitice și economice tumultuoase din acele vremuri.
G7 a luat naștere dintr-o adunare informală a miniștrilor de finanțe din Marea Britanie, SUA, Franța, Japonia și Germania de Vest formată în contextul crizei petrolului din 1973.
Atunci, erau amenințări legate de creșterea prețului petrolului și întreruperea aprovizionării.
Forumul răspunde marilor probleme globale ale zilei
Pe agenda discuțiilor din acest an se numără, criza generată de pandemia de Covid, dar și schimbările climatice.
Țara gazdă, prin vocea premierului, insista pentru o lume post-pandemică mult mai bună.
Nu înseamnă, însă, că tot ce se discută este obligatoriu din punct de vedere juridic.
Dar poate reprezenta startul unor inițiative legislative luate de fiecare țară în parte, care, în teorie cel puțin, ar trebui să ducă la un sistem mai solid din punct de vedere democratic.
