Predicția a fost formulată de oamenii de știință de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, într-un studiu publicat de revista Nature Geoscience, notează CNN.
Ei au folosit modele rulate pe computer și au obținut o imagine a intensificării extremelor climatice, după ce continentele lumii vor fuziona pentru a forma un super-continent, pe care l-au numit Pangea Ultima.
Aceste evoluții ar urma să se petreacă în aproximativ 250 de milioane de ani.
Rezultatele obținute de cercetătorii britanici arată că în Pangea Ultima clima va fi extrem de caldă, fiind, practic, de nesuportat pentru oamenii și mamiferele din prezent.
În simulare au fost luate în calcul evoluțiile temperaturii, vântului, precipitațiilor și umidității iar mișcarea anticipată a plăcilor tectonice, chimia și biologia oceanelor au fost folosite pentru a determina nivelurile de dioxid de carbon.
Astfel, formarea Pangea Ultima ar duce la erupții vulcanice mai frecvente, care ar arunca mai mult dioxid de carbon în atmosferă și ar încălzi planeta.
În paralel, soarele nostru va deveni mai strălucitor, emițând mai multă energie și încălzind și mai mult Pământul.
Autor al studiului despre sfârșitul lumii: "O triplă lovitură"
"Super-continentul nou apărut ar crea efectiv o triplă lovitură, care include efectul de continentalitate, un soare mai fierbinte și mai mult dioxid de carbon în atmosferă", a declarat Alexander Farnsworth, cercetător la Universitatea din Bristol și autor principal al studiului.
"Temperaturile generalizate cuprinse între 40 și 50 de grade Celsius și extremele zilnice și mai mari, la care se adaugă nivelurile ridicate de umiditate, ne vor pecetlui, în cele din urmă, soarta. Oamenii și multe alte specii vor dispărea, din cauza incapacității de a elimina această căldură prin transpirație, pentru a-și răci corpurile", a adăugat el.
Căldura crescută va duce la apariția unui mediu fără resurse de hrană și apă pentru mamifere, a estimat acest cercetător, conform căruia doar 8 până la 16 la sută din suprafața super-continentului va păstra caracteristici locuibile.
Potrivit studiului său, dioxidul de carbon din atmosferă s-ar dubla față de nivelurile actuale. Acest calcul a fost făcut pe baza ipotezei că oamenii încetează în prezent să mai ardă combustibili fosili.
Co-autor al studiului: Am putea vedea aceste efecte mult mai devreme
"În caz contrar, vom vedea aceste cifre mult, mult mai devreme", a declarat, la rândul său, Benjamin Mills, profesor la Universitatea din Leeds și co-autor al cercetării.
Această perspectivă sumbră nu este o scuză atunci când vine vorba de abordarea crizei climatice actuale, avertizează cercetătorii, care subliniază că schimbările climatice provocate de om provoacă deja milioane de decese în fiecare an în întreaga lume.
"Este extrem de important să nu pierdem din vedere criza climatică actuală, care este rezultatul emisiilor umane de gaze cu efect de seră", spune o altă co-autoare, Eunice Lo, cercetător în domeniul Schimbărilor Climatice și al Sănătății la Universitatea din Bristol.
"În timp ce se preconizează o planetă nelocuibilă peste 250 de milioane de ani, astăzi ne confruntăm deja cu o căldură extremă care dăunează sănătății umane. De aceea, este crucial să ajungem cât mai curând posibil la emisii nete zero", a insistat Lo.
Oamenii de știință trag de zeci de ani semnale de alarmă că încălzirea planetei trebuie să se mențină sub 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, iar intervalul în care putem reduce dependența de combustibilii fosili, evitând schimbările catastrofale, se epuizează rapid.
Scenariul elaborat de cercetătorii britanici nu este singurul care face referire la dispariția aproape completă a vieții pe Pământ.
Oamenii de știință s-au pus de acord asupra faptului că ultima extincție în masă a avut loc în urmă cu 66 de milioane de ani, când un asteroid a lovit planeta noastră și a distrus dinozaurii și majoritatea formelor de viață de atunci.
Devastatorul incendiu cunoscut drept Creek Fire, care a izbucnit lângă Shaver Lake, California, în 2020
