"Aș dori să reamintesc acelor țări care ar fi uitat sau au adoptat astfel de declarații, - nu le pot numi documente - și au făcut mișcări extremiste, pentru că nu pot fi descrise altfel, toate acele țări sunt membre NATO, că, în trecut, decenii întregi, am asitat în mod repetat la agresiunea ilegală a NATO, nejustificată de niciun motiv legal sau de vreo realitate pe Pământ. Dimpotrivă, acțiunile alianței și ale membrilor săi au provocat noi conflicte” a spus Zakharova.
Dacă Lituania ar fi fost preocupată de soarta Ucrainei și a întregului continent european, ar fi ”ridicat vocea pentru ca regimul de la Kiev să pună în aplicare acordurile de la Minsk și, poate, cel puțin o dată în ultimii opt ani și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la soarta oamenilor uciși în republicile Donbass”, a adăugat aceasta. Autorităţile din Lituania ar fi cerut o încetare a focului în Ucraina şi ar fi condamnat livrările de arme, dacă ar fi fost sincere în dorinţa lor de a rezolva criza, a spus diplomatul rus. ”În schimb, au făcut exact invers, așa că acest lucru ar trebui tratat ca un element de provocare, extremism și ipocrizie politică”, a conchis purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Parlamentul lituanian, Seimas, a adoptat marți o rezoluție prin care declară ca invadarea Ucrainei de către Rusia un ”genocid”, iar Rusia este definită drept un autor de terorism. Parlamentul a cerut, de asemenea, înființarea unui tribunal internațional care să investigheze presupusele crime de război rusești din Ucraina.
”În mod clar avem motive să numim acest lucru un act de genocid. Putin a declarat clar că nu crede că Ucraina are dreptul de a exista ca țară și încearcă să-și demonstreze punctul de vedere ucigând practic orașe întregi pline de civili”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu acordat CNN la Washington.
