Hunt (foto) devine al patrulea ministru de Finanțe în tot atâtea luni, în Regatul Unit, după ce Kwasi Kwarteng a fost demis vineri, la 38 de zile de la începutul mandatului.
Kwarteng a fost demis pe fondul efectelor economice provocate de propunerile din așa-numitul "mini-buget", un pachet de măsuri care a scandalizat opinia publică și a determinat intervenția repetată a Băncii Angliei.
Jeremy Hunt, care a deținut anterior portofoliile Externelor și Sănătății, l-a susținut pe Rishi Sunak - intrat în 'finala' cu Truss - după ce el însuși a pierdut cursa pentru conducerea formațiunii conservatoare.
Decizia premierului Liz Truss de a-l demite pe Kwasi Kwarteng văzută de presă și de comentatorii politici ca un efort de a-și salva funcția.
"Mi-ați cerut să mă retrag din funcția de ministru de Finanțe și am acceptat. Atunci când mi-ați cerut să accept funcția, am acceptat știind în totalitate că situația cu care ne confruntam este extrem de dificilă", a afirmat Kwasi Kwarteng într-o scrisoare către premier.
Surse citate de publicația The Times afirmă că, pe fondul nemulțumirilor privind situația economică, mai mulți parlamentari din cadrul Partidului Conservator ar fi intenționat să o înlocuiască pe Liz Truss cu Rishi Sunak și Penny Mordaunt, într-un sistem rotativ la conducerea cabinetului.
Liz Truss, primele declarații după ce l-a dat afară pe Kwasi Kwarteng
Liz Truss a declarat, vineri, că îi pare teribil de rău că a fost nevoită să-l dea afară pe Kwasi Kwarteng din funcția de ministru de Finanțe.
Ea a recunoscut că planul de măsuri fiscale elaborat de Kwarteng nu a funcționat și a generat efecte adverse.
"Este clar că porțiuni (din planul de măsuri) s-au dus mai departe și mai rapid decât se așteptau piețele. Trebuie să acționăm acum pentru a asigura piețele în privința disciplinei fiscale", a comentat ea.
Truss a precizat că va menține actuala cotă de impozit aplicat corporațiilor, de 19%, renunțând la intenția de majorare la 25%.
Cum a ajuns ministrul britanic de Finanțe să-și piardă slujba în 38 de zile
Kwasi Kwarteng a prezentat, pe 23 septembrie, un plan care promitea mari reduceri de taxe și o creștere a împrumuturilor, în contextul crizei prețurilor, în special la energie.
Astfel, în Marea Britanie, unde impozitarea veniturilor este diferită, în funcție de nivelul câștigului realizat, cea mai mare cotă de impozit ar fi urmat să scadă de la 45 la 40 la sută. În cele din urmă, guvernul a renunțat la această măsură, după reacțiile publice extrem de negative.
O altă măsură viza renunțarea la plafonarea bonusurilor pentru bancheri, propunere care a atras, de asemenea, furia publicului.
Planul "mini-bugetului" a dus la deprecierea rapidă a valorii lirei sterline și a obligațiunilor de stat, pe fondul temerilor că astfel de măsuri ar alimenta inflația, într-un moment în care prețurile cresc deja la cel mai rapid ritm din ultimii 40 de ani.
De asemenea, Banca Angliei a avertizat asupra "riscului grav" pentru stabilitatea financiară a Regatului Unit.
Instituția a anunțat trei intervenții separate pentru a calma un posibil colaps al pieței de obligațiuni, de natură să aducă unele fonduri de pensii în pragul incapacității de plată, amintește CNN.
