Semnalul energetic nu semănă cu niciunul dintre fenomenele radioastronomice studiate anterior și ar putea proveni de la un obiect stelar necunoscut, adaugă sursa citată.
Strălucirea obiectului emițător variază "dramatic" iar semnalul se întrerupe și repornește aparent la întâmplare, a precizat Ziteng Wang, autorul principal al noului studiu.
Ipoteze eliminate: stea neutronică și emisii solare masive
"Cea mai ciudată trăsătură a acestui semnal este că prezintă o polarizare foarte ridicată. Asta înseamnă că lumina sa oscilează doar într-o direcție, o direcție care se rotește în timp", a adăugat el.
Echipa de cercetare a crezut inițial că are de-a face cu un pulsar, un tip de stea neutronică foarte densă, cu o rotație rapidă în jurul axei. O altă ipoteză luată inițial în calcul avansa ideea unui astru care generează erupții solare uriașe.
Semnalele noii surse radioastronomice nu se potrivesc însă cu scenariile menționate anterior.
Capriciosul obiect celest a fost denumit după coordonatele sale pe cerul nopții: ASKAP J173608.2-321635.
Mister în centrul Căii Lactee: un obiect celest apare, dispare, reapare și emite neregulat
"Este un obiect unic, prin faptul că a pornit ca invizibil, a devenit strălucitor, s-a stins și a reapărut. Este un comportament extraordinar", a spus, la rândul său, Tara Murphy, profesoară la Facultatea de Fizică a Universității din Sydney, co-autoare a studiului.
Cum a fost descoperit emițătorul misterios
Obiectul cu comportament straniu a fost depistat cu ajutorul radiotelescopului australian ASKAP, dotat cu 36 de antene receptoare sincronizate să funcționeze unitar și situat în vestul țării.
Observații ulterioare au fost efectuate cu radiotelescopul Parkes din New South Wales și cu telescopul MeerKAT al Observatorului radioastronomic sud-african.
Misterul ar putea fi soluționat cu un nou radio-telescop în următorii 10 ani
Informațiile acumulate au arătat că obiectul își schimbă comportamentul în timp. Radiotelescopul Parkes nu a reușit să detecteze sursa, motiv pentru care echipa a apelat la radiotelescopul sud-african MeerKAT.
"Pentru că semnalul era intermitent, l-am urmărit timp de 15 minute la fiecare câteva săptămâni, sperând că-l vom putea observa din nou. Din fericire, semnalul a revenit, dar cu un comportament radical schimbat: sursa a dispărut într-o singură zi, chiar dacă în precedentele observații cu ASKAP a durat câteva săptămâni", a arătat Tara Murphy.
Ea crede că misterul ar putea fi soluționat cu ajutorul unor instrumente de observație mai puternice, cum este proiectul internațional Square Kilometre Array, de construire a celui mai mare radiotelescop din lume, planificat să se realizeze în următorii 10 ani.
Foto: Radiotelescopul Parkes din New South Wales, Australia
