Este concluzia un amplu studiu citat de CNN.
Participanții la studiu care au ațipit de obicei în timpul zilei au avut cu 12% mai multe șanse să facă hipertensiune și cu 24% mai multe șanse să sufere un atac cerebral, în comparație cu persoanele care nu au dormit niciodată în timpul zilei.
În cazul persoanelor cu vârste mai mici de 60 de ani, somnul în timpul zilei este asociat cu o creștere cu 20% a riscului de hipertensiune, comparativ cu cei care dorm puțin sau deloc în acest interval, arată cercetarea publicată, luni, în publicația de specialitate Hypertension a Asociației Americane de Cardiologie (AHA).
Asociația a adăugat recent durata perioadei de somn între cei 8 parametri esențiali ai unei bune stări de sănătate a inimii și creierului.
CNN notează că rezultatele studiului se mențin chiar dacă din cercetare sunt excluse persoanele predispuse la hipertensiune - cum sunt cele cu diabet de tip 2 - precum și subiecții care au deja tensiunea arterială crescută, un nivel ridicat de colesterol, tulburări ale somnului și care lucrează în schimburi de noapte.
Somnul în timpul zilei nu este dăunător dar trădează prezența altor probleme
"Rezultatele demonstrează că ațipitul crește incidența hipertensiunii și a atacului cerebral, după ajustarea sau luarea în calcul a mai multor variabile cunoscute ca fiind asociate cu riscul de boli cardiovasculare și de accident vascular cerebral", subliniază dr. Phyllis Zee de la Facultatea de medicină din cadrul Northwestern University Feinberg, care nu a fost implicat în realizarea studiului,
"Din punct de vedere clinic, cred că acest studiu subliniază cât de important este ca furnizorii de servicii medicale să își întrebe pacienții dacă ațipesc sau manifestă somnolență excesivă în timpul zilei și să evalueze alte condiții care contribuie la modificarea potențială a riscului de boli cardiovasculare", a adăugat specialista citată.
Psihologul Michael Grandner arată că, în timp ce a ațipi nu este, în sine, un lucru dăunător, mulți oameni au episoade de somn în timpul zilei pentru că dorm prost noaptea.
Somnul nocturn nesatisfăcător este asociat cu o stare precară de sănătate iar ațipitul în timpul zilei nu este suficient pentru a compensa situația", a adăugat el.
Fumătorii, consumatorii de alcool și insomniacii, mai predispuși la somn în timpul zilei
Studiul popularizat de CNN a folosit datele a 360.000 de participanți care au trimis informații despre perioadele lor de somn către UK Biobank, o amplă bază de date biomedicale, utilizată ca resursă de studiu, și care i-a monitorizat pe rezidenții din Regatul Unit între anii 2006 și 2010.
Cetățenii britanici au furnizat în mod regulat mostre de sânge, urină și salivă și au răspuns la întrebări legate de perioadele lor de somn de patru ori pe parcursul celor patru ani de studiu.
Cei mai mulți dintre cei care au indicat că ațipesc regulat erau fumători, obișnuiau să bea zilnic, sufereau de insomii și s-au definit drept "persoane nocturrne".
Studiul a colectat doar informații despre frecvența episoadelor de "moțăială", nu și despre durata acestora iar informațiile s-au bazat pe ceea ce își aminteau participanții la studiu, ceea ce, din start reprezintă o limitare.
Specialist: "Două ore nu reprezintă tocmai 'un pui de somn'"
Specialiști precum Raj Dasgupta, de la Facultatea de Medicină Keck a Universității California de Sud, atrage atenția altor limitări, între care faptul că autorii studiului nu au definit ce înseamnă a ațipi sau a trage un pui de somn.
"Dacă dormi o oră sau două ore, ăsta nu e chiar un pui de somn", arată dr. Dasgupta, potrivit căruia "un pui de somn revigorant care durează 15 până la 20 de minute în jurul prânzului, până la ora 14:00, este remediul 100% de urmat pentru cei privați de odihnă".
El e, totuși, de acord că obiceiul de a moțăi este un simptom al unei tulburări neevidente a somnului la anumite persoane.
"Tulburările de somn sunt legate de o creștere a stresului și a hormonilor de reglare a greutății, care poate duce la obezitate, hipertensiune arterială, diabet de tip 2, toți aceștia fiind factori de risc pentru boli de inimă", a mai spus dr. Dasgupta.
