"Vom sublinia faptul că suntem gata să ne aşezăm la masă (...) şi să discutăm despre controlul armelor, dezarmare, transparenţă în ceea ce priveşte activităţile militare, mecanisme de reducere a riscurilor şi alte aspecte care sunt relevante pentru securitatea europeană. Şi, de asemenea, să ne aşezăm şi să ascultăm preocupările Rusiei", a declarat Stoltenberg.
Şeful NATO a declarat săptămâna trecută că alianţa militară va trimite în curând propunerile sale scrise Rusiei, răspunzând la cererile de securitate ale Moscovei şi sugerând discuţii serioase privind controlul armelor şi măsuri de transparenţă privind activităţile militare şi desfăşurarea de rachete.
Comentariile lui Stoltenberg au fost făcute la o zi după ce NATO a anunţat că unele ţări membre au pus forţe în aşteptare şi au trimis nave şi avioane de luptă suplimentare în Europa de Est. Mişcările au semnalat temerile tot mai mari legate de o posibilă invazie rusă în Ucraina, după luni de manevre militare ale Moscovei care au declanşat o serie de tensiuni în regiune.
Vorbind de la Bruxelles, Stoltenberg a declarat că există "încă o cale diplomatică de ieşire" din criza rusoucraineană, "dar acest lucru necesită ca Rusia să reducă presiune şi să fie pregătită să se angajeze cu bună credinţă în discuţii politice cu NATO şi aliaţii NATO".
Rusia a desfășurat zeci de mii de trupe în apropierea graniței cu Ucraina de anul trecut și trimite forțe în Belarusul vecin pentru exerciții comune luna viitoare despre care oficialii ucraineni se tem că ar putea servi drept „teatru de operațiuni cu drepturi depline” din care să lanseze un atac.
Kremlinul a negat în repetate rânduri că plănuiește să atace Ucraina, dar a susținut că sprijinul NATO pentru țară constituie o amenințare tot mai mare pe flancul vestic al Rusiei.
„NATO nu va desfășura trupe de luptă NATO în Ucraina, dar trebuie să fim siguri că nu există nicio înțelegere greșită cu privire la pregătirea noastră, angajamentul nostru de a apăra toți aliații, în special în partea de est a alianței”, a declarat Stoltenberg pentru CNN, explicând de ce alianța și-a sporit prezența în partea de est, în regiunile Mării Negre și Baltice.
Într-o declarație de luni, NATO a spus că statele membre au anunțat o serie de desfășurări în Europa de Est în ultimele zile. Printre acestea se numără Danemarca care va trimite o fregată în Marea Baltică și patru avioane de luptă F-16 în Lituania; Țările de Jos desfășoară două avioane de vânătoare F-35 în Bulgaria; Franța exprimându-și disponibilitatea de a trimite trupe în România; iar SUA iau în considerare creșterea prezenței sale militare în Est.
Nu a existat nicio sugestie în declarație că trupele ar fi folosite pentru a ajuta Ucraina, care nu este membră NATO.
Stoltenberg a declarat pentru CNN că NATO se gândește dacă să își mărească și mai mult poziția cu „prezență avansată sporită sau grupuri de luptă, de asemenea, în sud-estul alianței”.
„Descurajarea puternică este cea mai bună modalitate de a preveni orice atac asupra oricărui aliat al NATO și cea mai bună modalitate de a preveni un conflict”, a adăugat el.
Discuțiile la nivel înalt dintre Occident și Rusia s-au încheiat la începutul acestei luni fără progrese.SUA și aliații săi NATO au sperat că discuțiile ar putea determina Rusia să urmeze o cale de „deescaladare și diplomație”, dar oficialii ruși au fost înfuriați de refuzul SUA și al NATO de a susține o listă controversată de cerințe de securitate.
Cererile includ interdicția Ucrainei de a intra în NATO și ca alianța să-și retragă expansiunea în Europa de Est.
UA și aliații săi din NATO au spus în mod repetat că astfel de propuneri de la Moscova nu vor avea un răspuns pozitiv.
