Cancelarul Germaniei: "Încă avem mici posibiltăți să reușim pe cale diplomatică"
"În Europa există din nou amenințarea unui război. Iar acest risc nu a fost încă eliminat. Singura modalitate de a opri dinamica de criză este prin negocieri", a afirmat Scholz.
"Încă există mici posibilități ce permit acțiuni diplomatice. Disensiunile trebuie discutate în cadrul negocierilor și există șanse să reușim", a continuat cancelarul german.
Olaf Scholz a reafirmat că, așă cum i-a transmis președintelui rus Vladimir Putin în întâlnirea bilaterală, orice atac împotriva Ucrainei va genera costuri mari pentru Rusia, politice, economice şi geostrategice.
La rândul său, Kamala Harris, vicepreședintele SUA, a avertizat, sâmbătă, la Munchen, că forțele NATO în Europa de Est vor fi întărite şi mai mult dacă Rusia va ataca Ucraina şi a anunțat Moscova că se expune unor sancțiuni economice ''severe și rapide'' într-un astfel de scenariu.
Vicepreședintele SUA: "Nu ne vom opri la sancțiuni economice, vom întări mai mult Flancul Estic"
''Frontierele naționale nu ar trebui modificate prin forță'', a declarat Harris într-un discurs în cadrul Conferinței de Securitate.
''Pot afirma cu certitudine absolută că, dacă Rusia invadează Ucraina, Statele Unite, împreună cu aliații și partenerii noștri, vor impune costuri economice semnificative, fără precedent'', a continuat ea.
''Am pregătit măsuri economice care vor fi rapide, severe și unite. Vom ținti instituții financiare și industrii cheie ale Rusiei. Nu ne vom opri la măsuri economice. Ne vom întări și mai mult aliații din NATO pe flancul estic'', a indicat Harris
Vicepreședintele SUA a amintit că Statele Unite au desfășurat deja forțe suplimentară ce numără aproximativ 6.000 de militari în România, Polonia și Germania.
“Forțele noastre nu vor fi desfășurate pentru a lupta în Ucraina, care nu este membră a Alianței atlantice, dar vor apăra fiecare părticică a teritoriului NATO”, a concluzionat Kamala Harris.
Șefa Comisiei Europene: "Rusia și China vor dreptul celui mai puternic în locul statului de drept"
Un punct de vedere reflectat și în declarația secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, care a subliniat că Alianța este una defensivă și a spus: “Dacă scopul Kremlinului este o prezență NATO mai redusă la granițele sale, va obține doar mai multă prezență a NATO și dacă dorește să le încalce (granițele, n.r.) va obține întotdeauna o alianță și mai unită!”
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a evocat recenta sărbătoare a 30 de ani de independență a Ucrainei și a arătat că există o întreagă generație de ucraineni născuți și crescuți într-o țară liberă, care acum se confruntă zilnic cu agresiuni și interferențe externe.
“Asta înseamnă în practică politicile Kremlinului: să insufle frică și să o numească securitate, să pretindă să le interzică celor 44 de milioane de ucraineni dreptul de a decide liber asupra propriului viitor, să conteste dreptul unei țări libere la independență și autodeterminare”, a adăugat ea.
Von der Leyen a arătat că efectele acestei abordări contează cu mult dincolo de Ucraina.
Șeful Pentagonului confirmă spusele lui Joe Biden: Rusia se pregătește să atace
Arătând spre Rusia și China, von der Leyen a spus: “Ei vor o nouă epocă, în care să schimbe regulile internaționale existente. Ei să impună dreptul celui mai puternic în locul statului de drept, (...) autodeterminarea, constrângerea în loc de cooperare”.
Prezent în capitala lituaniană Vilnius, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus că, aparent, Rusia a luat decizia și se îndreaptă către poziția corespunzătoare unui atac în Ucraina.
“Se desfășoară și sunt gata să atace”, a estimat Austin, la câteva ore după ce Joe Biden a spus că, în opinia sa, Vladimir Putin a luat deja decizia de a invada Ucraina.
