Jocurile Olimpice Beijing 2022 sunt umbrite de politică, proteste și restricţii Covid. Evenimentele care au loc în afara arenei sportive în următoarele două săptămâni vor primi la fel de multă atenție ca și acțiunile pe gheață și zăpadă.
”Lumea își îndreaptă ochii spre China și China este pregătită”, a spus Xi, joi, înaintea ceremoniei de deschidere. Modul în care țara răspunde va fi un test major pentru liderul acesteia, Xi Jinping, care se pregătește pentru un al treilea mandat în această toamnă.
Pentru Partidul Comunist din China, aflat la guvernare, Jocurile vor oferi un moment de triumf național, deoarece Beijingul devine primul oraș care găzduiește atât Jocurile Olimpice de vară, cât și de iarnă. Este, de asemenea, primul eveniment global major în interiorul Chinei de când țara și-a închis granițele în urmă cu doi ani, în urma pandemiei de coronavirus.
Aceasta va fi ultima dintre cele trei jocuri olimpice consecutive organizate în Asia de Est, după Pyeongchang 2018 și Tokyo 2020.
Jocurile Olimpice Beijing 2022, umbrite de restricții anti-COVID-19
În încercarea de a evita apariția cazurilor pozitive în rândul sportivilor și pentru a preveni răspândirea virusului în rândul populației, autoritățile chineze au construit o vastă rețea de bule, cunoscută oficial ca ”bucla închisă”, care separă Jocurile de orașul gazdă.
Au fost deja depistate peste 300 de cazuri de coronavirus, aproximativ o treime dintre ele legate de sportivi și oficiali ai echipelor. Cu toate acestea, organizatorii chinezi nu par îngrijorați, spunând că situația se încadrează în ”intervalul așteptat”.
Participanții complet vaccinați vor putea intra în bucla închisă fără carantină, în timp ce cei care nu sunt vaccinați vor trebui să se plaseze în carantină timp de 21 de zile la sosirea la Beijing. Scutiri medicale, luate în considerare de la caz la caz, pot fi acordate celor care nu sunt vaccinați. Unele țări, cum ar fi Statele Unite și Canada, au impus ca toți membrii echipei să fie vaccinați.
În interiorul bulei, protocolul Covid domină fiecare aspect al vieții, de la testarea zilnică până la călătoriile între locații. Controlul amplu necesită eforturi organizaționale masive și forță de muncă, dar este ajutat și de tehnologie.
La principalul centru media din Beijing, lucrătorii care poartă măști, ochelari de protecție și mașini de protecție lucrează alături de roboți care fac burgeri, amestecă cocktailuri, mătură podeaua și pulverizează nori de dezinfectant. Camerele inteligente de supraveghere monitorizează datele de prevenire a epidemiei ale oamenilor de îndată ce intră în locație, declanșând alarme și urmărind toate contactele lor odată ce orice anomalie este semnalată.
Pentru cei noi în abordarea ”zero-Covid” a Chinei, controlul meticulos este atât confuz de contorsionat, cât și alarmant de restrictiv. Adesea, prevenirea Covid face sarcinile simple inutil de dificile. Mersul pe jos este rareori o opțiune pentru a ocoli ”bucla închisă”, chiar dacă destinația este la doar câteva străzi distanță. În schimb, participanții trebuie să ia vehicule dedicate.
În autobuzele ”în buclă închisă”, șoferii sunt izolați în spatele unui ecran gros transparent, menit să protejeze împotriva răspândirii virusului. Din păcate, este, de asemenea, în mare parte izolat fonic. Pasagerii care nu sunt siguri de unde să coboare sunt forțați să strige prin ecran sau să gesticuleze intens.
Jocurile Olimpice Beijing 2022, controverse politice
Motto-ul oficial al Jocurilor de iarnă, care este omniprezent pe panourile publicitare și bannerele din oraș, este ”Împreună pentru un viitor comun”. Dar, în perioada premergătoare acestuia, evenimentul a servit doar la evidențierea prăpastiei tot mai mari dintre China și Occident.
Controversa se construiește de luni de zile. Grupurile pentru drepturile omului au cerut boicotarea Jocurilor în semn de protest față de atitudinea Chinei în privința drepturilor omului, din cauza tratamentului acordat uigurilor și altor minorități musulmane din Xinjiang, pe care Washingtonul l-a etichetat drept genocid, și represiunea asupra libertăților în Hong Kong.
Reducerea la tăcere de către Beijing a lui Peng Shuai, o tenismenă celebră a Chinei, după ce a acuzat un fost lider al partidului de agresiune sexuală a amplificat și mai mult controversa.
În decembrie, Statele Unite au anunțat un boicot diplomatic al Jocurilor. Marea Britanie, Australia și Canada le-au urmat exemplul . Săptămâna trecută, o coaliție de peste 200 de organizații a cerut ca mai multe națiuni să se alăture boicotului diplomatic. China a ridicat din umeri în fața criticilor și a atacat Occidentul pentru politizarea Jocurilor Olimpice. Dar acest lucru nu a împiedicat-o să folosească evenimentul pentru a-și transmite propriul mesaj politic.
Pe măsură ce ștafeta torței a început săptămâna aceasta, presa de stat a raportat că un soldat chinez, care a fost implicat într-o ciocnire mortală la graniță cu trupele indiene, a fost printre puținii aleși pentru a transporta flacăra olimpică. Mișcarea a stârnit indignare imediată în India. Joi seara, în ajunul deschiderii oficiale a Jocurilor, New Delhi a transmis că se va alătura boicoturilor diplomatice conduse de SUA.
Aproape 3.000 de sportivi vor concura în 15 discipline în 109 evenimente. Unele evenimente, cum ar fi curlingul și sania, au început deja. Ceremonia de deschidere va avea loc la Stadionul Național din Beijing la ora 20.00, ora locală (ora 14:00, ora României).
