Juno a trecut luni pe lângă Ganymede, satelitul îngheţat al lui Jupiter, la o distanţă de 1.038 de kilometri de acesta. Ultima dată când o sondă spaţială s-a apropiat atât de mult de acesta a fost în anul 2000, când Galileo a NASA a trecut pe lângă cea mai mare Lună din sistemul nostru solar.
NASA a publicat marţi cele două imagini surprinse de Juno, în care pot fi observate craterele lui Ganymede şi formaţiuni lungi şi înguste, posibil asociate plăcilor tectonice. În una dintre imagini se poate vedea partea îndepărtată a satelitului natural, aflată în opoziţie faţă de Soare.
'Nicio sondă spațială nu s-a apropiat atât de mult această Lună-mamut în ultima generație'', a declarat Scott Bolton, cercetător principal în cadrul proiectului Juno, de la Southwest Research Institute din San Antonio.
''Ne vom acorda o perioadă de timp înainte de a trage concluzii științifice, dar până atunci putem pur și simplu să ne minunăm de acest miracol celest - singura Lună din sistemul nostru solar mai mare decât planeta Mercur'', a adăugat Bolton.
Ganymede este unul dintre cele 79 de Luni cunoscute din jurul planetei Jupiter, o gigantă gazoasă
Astronomul italian Galileo Galilei a fost cel care a descoperit pe Ganymede, în 1610, alături de următoarele trei cei mai mari sateliți naturali ai lui Jupiter.
Lansată în urmă cu un deceniu, sonda Juno fără echipaj uman orbitează Jupiter de cinci ani
Juno va trimite zilele următoare mai multe imagini realizate în timpul trecerii sale prin apropierea Ganymede, iar întâlnirea sa cu Luna joviană ar putea oferi informații despre compoziția acesteia, ionosfera, magnetosfera și stratul de gheață, notează EFE. Totodată, oamenii de știință estimează că vor putea obține date privind nivelul de radiații, ce vor putea fi utilizate de viitoare misiuni lansate către în sistemul jovian.
Sonda Juno, de mărimea unui teren de baschet, este prima proiectată să funcționeze în centrul centurii de radiații a lui Jupiter și prima care ajunge la o distanță de 2.575 de kilometri de stratul său superior de nori.
